Liberalizarea preţului gazelor, care ar putea aduce scumpiri şi de 45% la factura de căldură, va determina românii să caute soluţii pentru controlul temperaturii din casă şi să reducă din risipa de energie pe care o fac acum, a declarat Emilia Cerna Mladin, preşedinte al Asociaţiei Auditorilor Energetici pentru Clădiri din România.
„Lumea va începe să fie mai atentă cum gestionează consumul termic pentru că facturile vor exploda după liberalizarea preţului la gaze. Vom începe să mai punem o haină în plus, să ne interesăm care este temperatura la care nu ne îmbolnăvim şi vom fi atenţi la facturi. Trebuie făcut un calcul: cât plătesc la energie şi cât plătesc la doctor. Cred că va creşte interesul pentru instrumente de control al căldurii. În urmă cu zece ani, nimeni nu se gândea să îşi termoizoleze casa şi am avut ierni mai grele decât avem acum. Astăzi, treci cu maşina prin sate şi observi că toată lumea îşi termoizolează casele. Orice criză înseamnă căutarea de noi soluţii“, spune Mladin.
Potrivit ei, românii „sunt responsabili pentru cea mai mare parte din risipa de energie, după ce s-au eliminat pierderile majore cauzate de alte elemente“. În plus, spune că mulţi români îşi încălzesc apartamentele mai mult noaptea decât ziua, deşi sfatul medicilor este de a reduce temperaturile pe perioada somnului. Mladin explică faptul că, în România, clădirile se proiectează pentru a asigura o temperatură de confort la interior de peste 20 de grade Celsius, în timp ce în ţările occidentale, instalaţiile sunt dimensionate pentru o temperatură optimă de 18 grade Celsius. „În Belgia au 16-17 grade Celsius în casă, la propria lor alegere, dar stau îmbrăcaţi. Noi nu vrem să stăm îmbrăcaţi în casă“, spune ea.
Eliminarea pierderilor
O metodă de reducere a risipei de căldură este echiparea centralelor termice cu dispozitive inteligente de control al căldurii, despre care producătorii lor spun că economisesc până la 40% din costul facturilor.
„Un termostat costă circa 2.000 lei şi investiţia se poate recupera în circa doi ani, cu o rată de economisire de 30-40%. Totuşi, centralele de apartament trebuie dimensionate corect. Nu trebuie pusă o centrală de 28 kW într-un apartament cu trei camere, pentru că o să funcţioneze tot timpul în sarcină parţială, la un randament foarte prost“, explică preşedintele Asociaţiei Auditorilor Energetici.
Ea spune că centralele termice cu gaz au ajuns foarte populare în România după ce costul gigacaloriei din sistemul de termoficare s-a dovedit „nejustificat de mare“ şi, în continuare, autorităţile nu vor să înţeleagă motivul pentru care românii aleg să se debranşeze.
„Mai mult de jumătate din locuinţele din România au încălzire individuală, printr-o sursă proprie. Aici intră centralele termice, dar şi sobele pe lemne şi pompele de căldură. Cam 40-45% din populaţie are încălzire centralizată. Mai bine de jumătate din clădirile individuale ale ţării sunt în mediul rural, unde încălzirea cu lemne este încă preponderentă. Blocurile reprezintă sub 2% din numărul clădirilor, dar conţin circa 48% din numărul total de locuinţe al ţării“, spune Mladin.
Ea adaugă faptul că repartitoarele de cost utilizate în apartamentele racordate la sistemul de termoficare nu rezolvă problema controlului încălzirii, pentru că în lipsa unui nivel minim de încălzire al locuinţelor, căldura trece prin pereţii comuni ai blocurilor. Mladin sugerează folosirea surselor de energie solară.
„Primăriile, dacă tot au băgat atâţia bani publici în măsuri proaste, ar putea să îndemne la utilizarea panourilor fotovoltaice, măcar pentru iluminatul pe scara blocurilor“, mai spune aceasta.
Case inteligente
Printre cele mai frecvente cauze ale risipei de combustibil se numără fluctuaţiile de temperatură din locuinţă şi încălzirea unor părţi din casă care nu sunt folosite, arată un studiu realizat de Honeywell pe un eşantion reprezentativ la nivel naţional la care au participat 817 români.
Studiul mai arată că 37% dintre români nu folosesc un termostat pentru a controla în mod eficient temperatura din locuinţe, în timp ce 59% nu au capacitatea de a controla temperatura separat în fiecare cameră. Patru din zece români care pot controla temperatura din fiecare cameră aleg să nu facă acest lucru deoarece este prea dificil sau consumă prea mult timp.
Dintre cei care folosesc un termostat, aproape trei sferturi au declarat că cel mai mare beneficiu este posibilitatea de a menţine o temperatură constantă. Numai 19% indică economiile drept principalul beneficiu. Totuşi, un sfert dintre utilizatorii unui termostat estimează că economiile generate de termostat la factura de energie sunt între 21-30%.
Cele mai frecvente motive pentru care românii nu folosesc un termostat sunt presupusele costuri ale cumpărării şi instalării dispozitivului (30%) şi lipsa interesului faţă de menţinerea unei temperaturi constante (30%).
