Este sloganul sub care se actioneaza , astazi, de ziua mondiala a sanatatii. Directia de sanatate publica incearca sa popularizeze modul in care trebuie sa ne protejam organismul de infectiile cu agenti microbieni. Mai bine spus cum trebuie ca fiecare dintre noi sa mearga la medic atunci cand are suspiciuni de infectii si nu sa ia un tratament de capul lui.
Tema din acest an a zilei Mondiale a sanatatii este : rezistenta la agenti anitimicrobieni. Rezistenta la antimicrobiene apare atunci când microorganisme precum bacteriile, fungii, virusurilor si parazitii se modifica astfel incat medicamentele antimicrobiene (intre care antibioticele folosite impotriva bacteriilor) isi pierd eficienta din cauza din adaptarii naturale a microbilor sau a uzului impropriu al medicamentelor (doze improprii sau tratamente incomplete).
Microbii deveniti rezistenti la multiplii agenti antimicrobieni – adesea numiti „superbugs” –sunt mai ales de temut, intrucat o infectie multirezistenta netratabila poate ucide, iar pana atunci se poate răspândi si genera costuri uriase pentru indivizi şi societate. Intre microbii rezistenti la antibiotice se numara azi bacterii precum Escherichia coli, Myobacterium tuberculosis (cauza TBC), Neisseria gonorrhoeae (cauza gonoreii), Staphylococcus aureus si Streptococcus pneumoniae – daca este vorba de comunitati, sau Enterococcus faecium si Enterococcus faecalis – daca este vorba de spitale. In lume apar anual aproximativ 440 000 de cazuri noi de tuberculoză rezistentă la multiplii agenţi antimicrobieni ce provoacă cel puţin 150 000 de decese.
Rezistenţa la medicamente antimalarie, precum clorochina, este larg răspândită în majoritatea ţărilor malario-endemice. Rezistenţa devine o preocupare îngrijorătoare pentru tratamentul infecţiei cu HIV-SIDA ca urmare a accesului crescător la medicamente antiretrovirale în ultimii ani. In Uniunea Europeană 25 000 de persoane din 400 000 infectate in fiecare an recent mor din cauza unor infecţii bacteriene grave si rezistente la antimicrobieni, cele mai multe dobandite in unitaţile spitaliceşti (nozocomiale).
In lumina ultimului Eurobarometru tematic (2010) romanii sunt printre europenii cei mai putin imformati privind ineficienţa antibioticelor împotriva virusurilor si obtin cel mai usor antibiotice fara sa treaca pe la medic –factorii care generaza consum abuziv de antibiotice si in ultima instanta rezistenta la antimicrobiene in comunitati. Printre principalele cauze pentru creşterea rezistentei la antimicrobiene la noi sunt prescrierea antibioticelor pentru infecţii fără a practica antibiograma, automedicaţia, dar şi introducerea antibioticelor în hrana animalelor. In privinta căilor de urmat, Ministerul Sanatatii s-a adresat recent managerilor si medicilor din spitale, medicilor de familie, publicului si mass-mediei pentru a colabora in promovarea folosirii adecvate a antibioticelor si informarea pacienţilor despre rezistenţa la antibiotice şi alte riscuri ale utilizării lor incorecte incluzând efectele adverse.
Masuri simple stau la indemana publicului larg pentru combaterea infectiilor si a rezistentei la antimocrobieni: controlul purtatorilor de microbi (al vectorilor) prin actiuni sustinute de igiena comunitara, observarea consecventa a normelor de igiena in gospodarii si la pregatirea hranei, spalarea mainilor. Cooperarea cu medicii de familie pentru folosirea unor tratamente alternative fata de cele antimicrobiene oricand este cazul precum si refuzul auto-medicatiei pot avea efecte benefice pentru sanatatea proprie precum si pentru cea a comunitatilor prezente si viitoare.
