Ajung pe străzi după ce îşi pierd casele ori, familiile se debarasează de ei. Şansa de a nu muri îngheţaţi pe străzi este pentru zeci de buzoieni – adăpostul primăriei. Aici primesc pe lângă trei mese zilnice şi confortul pe care poate nu l-au cunoscut niciodată. Acum conducerea centrului aşteaptă ca Guvernul să aprobe organigrama de personal pentru a putea pune în practică proiectele de reinserţie socială.Stelian Manole este de diferit de cei pe care îi găsim în adăpost. Are 63 de ani şi a lucrat până când a fost disponibilizat ca mecanic la îmbunătăţiri funciare. Are o familie într-un sat de lângă Buzău, familie care însă l-a zvârlit în stradă ca pe o măsea stricată.
Stelian Manole: ” eu lucrez în construcţii dar acum iarna nu prea e de lucru, câştig şi 12 milioane pe lună le duc banii acasă iar ei, soacră-mea nevasta şi copiii mă dau afară ca pe un boschetar. Când aduc bani sunt bun după aia nu. De vreo 7 ani am stat prin gară, autogară dar mă ia poliţia că zice că fur. Şi aici am găsit înţelegere. Domnul director m-a văzut că sunt mai dichisit m-a pus să fac ordine. Le spun celor care stau cu mine în dormitor să se spele, să-şi facă curat că aşa o şansă cum avem aici, în altă parte nu e.”
De ani de zile a dormit prin gară şi a muncit cu ziua prin pieţe sau târguri. Chiar dacă e părăsit de ai lui bărbatul nu a încetat să viseze că va avea un trai mai bun. ” Am să strâng bani în vara asta şi am să plec, am nişte nepoţi în Franţa, mă duc la ei să muncesc acolo stau vreo doi ani şi mă întorc şi îmi cumpăr o garsonieră să am şi eu casa mea că pe străzi mor dacă mai stau” spune Stelian Manole.
In adăpost sunt oameni de toate categoriile sociale: foşti profesori, constructori dar şi oameni care nu au avut niciodată serviciu. Gabi Berbec are 39 de ani este din Costeşti şi a fost adus cu salvarea la Spital. ” Nu mai aveam lemne, pereţii casei s-au prăbuşit pe mine nu mai aveam nici mâncare , am muncit cu ziua pe la oameni prin sat pe la ferme, acum nu am ghete în picioare şi dacă rămâneam în casă cred că muream de frig şi de foame„
O fostă deţinută stă cu fiul ei şi el eliberat din puşcărie. Nu au buletine şi nimeni nu prea vrea să aibă de-a face cu ei. Femeia îşi face de lucru citind dintr-o carte de poveşti.
Adăpostul pentru oamenii străzii are o capacitate de 25 de locuri însă este prea puţin pentru câţi oameni ai străzii bântuie prin oraş. Conducerea adăpostului îşi propune ca pe lângă dublarea numărului de locuri să îi ajute pe cei care sunt cazaţi să-şi găsească un rost.
Marius Lungu ,directorul adăpostului pentru oamenii străzii Buzău: ” avem proiecte de reinserţie, vrem să le oferim consiliere juridică psihologică, oamenii aceştia trebuie ajutaţi să găsească de lucru , să fie utili. Nu vrem să funcţionăm doar ca un azil„
Cea mai dificil de rezolvat problemă este însă lipsa personalului de specialitate. În organigramă sunt prevăzute 11 posturi: asistent medical, psiholog, infirmiere. Posturile sunt însă blocate şi se aşteaptă ca în şedinţa de Guvern să se aprobe organigrama.
