Ministerul Culturii vrea să înființeze Administrația Monumentelor Istorice și a Siturilor Arheologice, care va avea ca scop valorificarea mai multor monumente istorice aflate în proprietatea statului, instituția putând să desfășoare și activități de cazare și masă în aceste spații. Potrivit unui proiect de Hotărâre de Guvern (HG), aflat în prezent în perioada de consultare publică, Administrația Monumentelor Istorice și a Siturilor Arheologice va fi o instituție publică cu personalitatea juridică subordonată Ministerului Culturii.
Administrația va prelua bunurile mobile și imobile aflate în administrarea Institutului Național al Patrimoniului, care trece printr-un proces de reorganizare ca urmare a Ordonanței de urgență a Guvernului numărul 72 din 2013. Instituția va prelua și activitățile Institutului Național al Patrimoniului referitoare la administrarea monumentelor istorice și a siturilor arheologice și va fi finanțată din venituri proprii și subvenții acordate de la bugetul de stat.
Administrația va avea printre atribuțiile sale și administrarea monumentelor istorice intrate în proprietatea statului, altele decât cele administrate de alte instituții publice subordonate Ministerului Culturii. De asemenea, Administrația va „propune promovarea de proiecte și programe de revitalizare a acestora (a monumentelor, n.r.), realizarea de parteneriate sau prin concesionare, dare în folosință gratuită ori închiriere”. Pe de altă parte, Administrația va realiza lucrări de reabilitare și de punere în valoare a monumentelor istorice și va putea desfășura și activități de cazare și masă în spațiile pe care le are în administrare.
„Sunt monumente istorice care în momentul de față sunt hoteluri, cum este Castelul de la Cetatea de Baltă, care este proprietate privată, și, dacă este restaurant așa cum trebuie, poate primi inclusiv această destinație legată de industria turistică. Este o tradiție foarte solidă în Spania, cu ceea ce se numește Paradores. În Marea Britanie, National Heritage Found a transformat multe castele în centre de evenimente, (…) având grijă să fie prezervată calitatea monumentului, cu toată rigoarea. Dar monumentul trebuie să fie viu, să trăiască. Sperăm să facem și noi într-o zi (acest lucru, n.r.). Vor trece mulți ani până să ducem monumentele în această condiție, dar am creat un cadru normativ care să permită această posibilitate în viitor”, a declarat ministrul Culturii, Daniel Barbu, pentru MEDIAFAX.
Proiectul vizează doar monumentele care vor fi administrate de Administrația Monumentelor Istorice și a Siturilor Arheologice.
Administrația Monumentelor Istorice și a Siturilor Arheologice va avea sediul în municipiul București, Calea Șerban Vodă, numărul 33, potrivit proiectului de HG. Conform proiectului citat, bunurile imobile, proprietate publică a statului, care se transmit din administrarea Institutului Național al Patrimoniului în administrarea Administrației Monumentelor Istorice și a Siturilor Arheologice sunt: un imobil din București (sediul Administrației, n.r.), Conacul Marghiloman din comuna Sinești (județul Ialomița), Castelul Bethlen din comuna Albești (județul Mureș), Conacul Marghiloman din Buzău (județul Buzău), aflat în prezent în proces de restaurare printr-un proiect al municipalității, Conacul Rosetti-Balș din satul Pribești (județul Vaslui).
Pe de altă parte, în proiectul de HG se spune că Administrația Monumentelor Istorice și a Siturilor Arheologice va fi condusă de un director, numit prin ordin al ministrului Culturii, în urma unui concurs, organizat potrivit legii. Directorul Administrației va fi ordonator terțiar de credite.
Pe lângă directorul Administrației va fi înființat Consiliul administrativ, „organ colectiv de conducere cu caracter deliberativ în domeniul managementului instituției”.
Administrația Monumentelor Istorice și a Siturilor Arheologice va avea un număr maximde 25 de posturi. Proiectul de hotărâre elaborat de Minsterul Culturii urmează să fie analizat de Guvern.

Istoria Conacului Marghiloman 

Conacul Marghiloman din orasul Buzau este numit si Castelul Marghiloman sau Palatul Marghiloman. Acesta a fost construit de Iancu Marghiloman intre anii 1883-1887, iar dupa moartea sa in anul 1892 conacul este modernizat de catre fiul sau, Alexandrul Marghiloman urmand planurile arhitectului francez Paul Gottreau, cel care a proiectat si cladirea Universitara Carol I din Bucuresti. Datorita transformarii capitalei in Micul Paris se hotarareste  construirea de edificii si palate in stilul arhitecturii franceze, iar Alexandru Marghiloman nu putea rata o astfel de ocazie, fiind in acelasi timp in pas cu vremurile. Se incepe construirea in anul 1893 a Palatului Marghiloman  cu principala sa componenta si anume Vila Albatros. Aceasta vila era situata intr-un  parc  de 22,5 ha, ce cuprindea helesteu, vila musafirilor, case pentru gradinari, portari, casa personalului, doua sere, uzina electrica, magazine pentru furaje, grajduri pentru caii de curse cu 54 de boxe. Dupa o reteta speciala se pregatea in nisip “cafeaua Marghiloman”. Palatul Marghiloman cuprindea 16 camere, hol si toaleta la parter, 15 camere si trei toalete la etaj, peretii erau tapisati cu matase iar pe jos se afla parchet. Mai avea de asemenea un subsol si pivnita cu mai multe hrube. Aleile din parc se intindeau pe 1300 metri liniari.
Alexandru Marghiloman a fost considerat “parintele hipismului romanesc”, fiind primul organizator al curselor cu pariuri pe hipodromul Floreasca din Bucuresti. Acesta a mai contribuit la construirea campului hipic de la Baneasa, a infiintat Jockey Club Roman, al carui presedinte a fost. In anul 1892 construieste un hipodrom la Buzau ce avea 42 ha. La Buzau a organizat prima crescatorie de cai pur sange, numele calului sau fiind Albatros, de unde si numele vilei principale din complexul Marghiloman. Caii din herghelia sa au castigat 27 de derby-uri prin “Albatros”, “Zori de zi”, “Frunzeta”, “Doina”, “Ghiaur” si urmasii acestora.
Vila Albatros a fost gazda pentru diferite personalitati precum Regele Ferdinand si Regina Maria, Nicolae Iorga, Dimitrie Sturza, P.P. Carp si multi altii. Dupa moartea lui Alexandru Marghiloman in anul 1925 la varsta de 82 de ani, conacul ajunge o mare ruina. Se presupune ca a existat un blestem de la C. Musceleanu, proprietarul locului asupra carora s-a construit conacul pe care l-a pierdut la un joc de carti cu Iancu Marghiloman ce spune “Sa se aleaga praful de tot ce va fi construit pe acest loc.”

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here