hazardeAstăzi buzoienii vor avea parte de primele concluzii ale cercetătorilor care în urmă cu un an au pornit la un drum menită să răspundă multor întrebări. Proiectul Changes în care sunt implicate Academia Română, ISU Buzău dar şi Instituţia Prefectului, demarat în urmă cu un an , are primele rezultate. Ideea proiectului este de a identifica zonele de risc pentru populaţie şi infrastructură iar pentru asta Buzăul s-a dovedit a fi cel mai bun loc din ţară pentru aşa ceva.

Suntem deseori surprinşi când vedem oameni luaţi de ape, locuinţe distruse de viituri, ori sate întregi înghiţite de pământul care o ia la vale. Stă în puterea noastră să încercăm să evităm astfel de situaţii dacă ascultăm sfaturile autorităţilor. De a nu ne construi casele în imediata vecinătate a cursurilor de apă, de a nu înfunda scugerile de sub podeţe, de a cere avizele necesare când vrem să amplasăm o locuinţă într-o zonă despre care nu ştim prea multe. Ar mai fi posibil să evităm pierderile de vieţi omeneşti şi distrugerile materiale dacă am fi înştiinţaţi din timp de producerea unor dezastre. Pentru toate aceste motive, judeţul Buzău a fost ales, în 2010 de Comisia Europeană pentru un studiu de caz, studiu care se realizează în cadrul programului Changes derulat prin programul Marie Curie. Ceea ce ar trebui să dea de gândit factorilor de decizie din România este tocmai faptul că studiul este iniţiat de cercetători străini. Cu o vastă experienţă în studiul hazardelor, oameni de ştiinţă din Italia, Franţa, Elveţia, Austria, Polonia au întins o mână României. I-au cooptat în echipă pe cercetătorii români de la Institutul de Geografie a Academiei Române şi au primit undă verde pentru startul proiectului. Surprinzătoare poate pentru mulţi este alegerea judeţului Buzău în derularea acestui studio. Deloc întâmplătoare însă, pentru cunoscători. În localitatea Pătârlagele, exista până acum câţiva ani, singurul centru pentru studierea hazardelor naturale din România. Prima fază a cercetării este recunoaşterea în teren. Primul dintre obiectivele vizate de studiu este o curgere de pământ din localitatea Chirleşti. La prima vedere cercetătorii au exclamat de uimire. O curgere începută în urmă cu un secol, a ajuns încet dar sigur să pună în pericol, case, pe unele chiar le-a distrus, un drum naţional , o cale ferată şi reţeaua de  medie tensiune. La Chirleşti, imaginea este şocantă: pământ frământat aparent uscat dar care la o adâncime mai mică de o jumătate de metru ascunde mîl proaspăt îmbibat din plin de apele unor izvoare subterane. Străinii care iau prima dată contact cu zona privesc hărţile, ascultă explicaţiile, înclină din cap a neînţelegere. Acum că dau piept cu o altă realitate decât cea pe care şi-o imaginau poate spun că trebuie găsite soluţii. Iar studiul asta va face. Practic, studiul va beneficia de experienţa părţilor partenere în gestionarea unor situaţii de urgenţă. Se vor face hărţi precise ale zonelor de risc, se vor face modele numerice şi în final softul produs de cercetători va fi pus la dispoziţia beneficiarilor. Cercetătorii care vor ajuta la studiu vor pune la dispoziţie pe lângă experienţa acumulată în studii făcute anterior în Japonia, Indonezia, America de sud ori Africa, şi mijloacele tehnice necesare unor măsurători precise. Şi de ce vin cercetătorii italieni? De ce vor să ne ajute? Poate pentru că la ei există sisteme de avertizare în timp real făcute tocmai în baza acestor studii, iar aceste siteme au ajutat la diminuarea pagubelor şi a pierderilor de vieţi omeneşti. Cei care finalmente vor avea de câştigat de pe urma proiectului sunt specialiştii Inspectoratului pentru situaţii de urgenţă. Studiul va fi gata peste doi ani iar costurile pe care le suportă UE sunt de doar 140 de mii de euro, bani care vor acoperi bursele masteranzilor şi doctoranzilor care fac parte din echipa de cercetare dar şi deplasările la punctele de interes ce vor fi studiate.