muncaZiarul Financiar a demarat proiectul editorial „Economia judeţelor la raport“, prin care aduce în prim-plan starea economiei la nivel judeţean. Specialistii au analizat si economia judetului Buzau. Judeţul Buzău şi-a văzut după ’90 industria salvată de mai multe multinaţionale, dar şi de prima generaţie de antreprenori români de după Revoluţie. Companii precum Agrana Zucker (Austria) care a investit în producţia de zahăr, SABMiller care a început să fabrice în oraşul Buzău berea Ursus – un simbol al Clujului – sau Voestalpine din Austria, specializată în aparatura de cale ferată, au fost doar câteva din multinaţionalele care au repus pe picioare o parte din industria buzoiană, care fără investiţii majore ar fi dispărut. Pe de altă parte, antreprenori români precum Constantin Toma, proprietarul holdingului Romet, sau omul de afaceri vâlcean Constantin Boromiz, care deţine businessul Boromir, au simţit potenţialul zonei şi au preluat foste companii de stat pe care le-au dus la afaceri de zeci sau chiar sute de milioane de euro.

Cea mai mare companie din grup şi a doua ca afaceri din judeţ este Grup Romet, cu afaceri de 793 mil. lei (178 mil. euro) în 2012.

Pe de altă parte, cele mai mari afaceri din Buzău le înregistrează americanii de la Bunge, producătorul uleiurilor vegetale Floriol şi Unisol. Bunge are la Buzău o fabrică şi face afaceri în România prin intermediul firmei Bunge România şi prin Bunge Danube Trading, companie înregistrată în luna aprilie a anului 2012.

Clasamentul celor mai mari jucători din economia buzoiană este dominat de antreprenori locali, astfel că 11 companii sunt deţinute de români. Acestea au realizat în 2012 afaceri de 3,6 mld. lei din totalul de 16,8 mld. de lei care se înregistrează la nivelul judeţului. Astfel, cele 11 companii româneşti realizează aproape un sfert din rulajul total înregistrat în Buzău.

În total, în judeţ erau în 2012 peste 10.000 de firme cu un număr de 55.000 de angajaţi, conform datelor de la Registrul Comerţului. Judeţul Buzău se află pe poziţia 16 în România luând în calcul cifra de afaceri înregistrată de companii.Pe de altă parte, în topul realizat de ZF pe baza datelor de la Registrul Comerţului şi Ministerul de Finanţe este prezentă şi firma Turex, cu activitate în intermedieri în comerţul cu produse diverse, care a terminat anul 2012 cu afaceri de 215 mil. euro, dar cu un an înainte a avut doar un angajat.

Ultima investiţie majoră anunţată în judeţul Buzău este cea a producătorului de sticlă Trakya Cam din Turcia, care a cumpărat compania buzoiană Glass Corp şi care a promis la finalul anului 2012 că va investi în perioada următoare 65 mil. euro pentru dezvoltarea firmei româneşti, conform presei locale. Cu toate că aceasta este o investiţie majoră în regiune, la nivelul instituţiilor judeţene nu există o statistică a investiţiilor străine directe şi mai rău nu se ştie nici ce companii au de gând să investească anul acesta în judeţ.

Unul dintre avantajele judeţului Buzău în a atrage investitori străini este forţa de muncă ieftină. Salariul mediu net în Buzău ajungea în decembrie anul trecut la 1.369 de lei, comparativ cu 1.700 de lei în judeţul Timiş sau cu aproape 1.900 de lei în Cluj.

Cu toate acestea, avantajul competitiv nu a creat multe locuri de muncă în judeţ. Rata şomajului în Buzău era la finele anului trecut de 8,6%, mult mai mare comparativ cu media naţională, iar mulţi oameni au ales să ia drumul străinătăţii şi să-şi caute un loc de muncă mai bine plătit.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here