Ministerul Educaţiei a lansat în dezbatere publică trei propuneri de plan-cadru pentru învăţământul gimnazial. Planul-cadru este documentul care prevede ce discipline vor face elevii de clasele V-VIII şi câte ore îi vor fi alocate pe săptămână fiecărei materii. În replică, Consiliul National al Elevilor a elaborat propria propunere de plan-cadru, integrând clasa a IX-a în învăţământul gimnazial.

Prima variantă. Ministerul Educaţiei nu include clasa a IX-a la gimnaziu Potrivit pimei propuneri făcute de Ministerul Educaţiei, disciplina de Limba şi Literatura Română va pierde o oră la clasa a V-a în toate cele trei variante. Astfel, elevii din clasele V – VII vor avea câte patru ore pe săptămână în loc de cinci.   O altă modificare face referire la Limba Latină care va dispărea din programă.   Cultura civică va fi înlocuită cu materiile Educaţie pentru drepturile copilului (la clasa a V-a  – o oră pe săptămână), Educaţie interculturală (la clasa a VI-a  – o oră pe săptămână),  Educaţie pentru cetăţenie democratică (la clasa a VII-a  – o oră pe săptămână) sau Educaţie economică (la clasa a VIII-a  – o oră pe săptămână).   Trecerea clasei a IX-a la gimnaziu.

Variana a doua. Ce de-a doua variantă propusă prevede scoaterea unei ore de Limba Română la clasa a V-a, dar şi scoaterea disciplinei Limba Latină.  Fizica ar urma să fie studiată, însă timp 1 oră pe săptămână la clasele a V-a şi a VI-a şi timp de 2 ore pe săptămână la clasele a VII-a şi a VIII-a, ceea ce înseamnă că elevii vor studia această disciplină încă din clasa a V-a, şi nu începând din clasa a VI-a aşa cum este în prezent şi cum prevede şi varianta nr.1.   Trecerea clasei a IX-a la gimnaziu.

Varianta a treia . Şi această variantă prevede scoaterea unei ore de Limba şi literatura română.
Trecerea clasei a IX-a la gimnaziu în varinta propusă de elevi După publicarea de către Ministerul Educaţiei a acestor varinate de plan-cadru, Consiliul Naţional al Elevilor a propus propriul plan-cadru. Printre modificările propuse de elevi se numără şi includerea clase a IX-a la gimnaziu.   „Considerăm ca fiind nepotrivite propunerile de plan-cadru, având în vedere faptul că niciuna dintre acestea nu vine în întâmpinarea nevoilor şi cerinţelor actuale ale elevilor. De asemenea, condamnăm lipsa de viziune ce ar trebui fundamentată pe un studiu de fezabilitate şi de impact generat privind conturarea profilului elevului absolvent al celor 10 clase de învăţământ obligatoriu. În acest sens, planurile-cadru ar trebui să fie construite astfel încât, la sfârşitul traseului educaţional, elevii să îşi fi însuşit valorile, principiile şi abilităţile necesare integrării în societate şi inserţiei pe piaţă muncii sau continuării traseului educaţional în sistemul liceal”, potrivit unui comunicat emis de CNE.   Aceştia au mai precizat că structura anilor de studiu ar trebui reorganizată „aşa cum prevedea iniţial proiectul de lege a educaţiei naţionale, prin trecerea clasei a IX-a la gimnaziu astfel încât învăţământul obligatoriu de 10 clase să fie format din cinci clase primare (clasa zero, clasele I-IV) şi cinci clase gimnaziale (clasele V-IX)”.   Ministrul Curaj susţine trecerea clasei a IX-a la gimnaziu Ideea trecerii clasei a IX-a la gimnaziu a fost susţinută şi de ministrul Educaţiei, Adrian Curaj.   „Copilul termină clasa a VIII-a în zona rurală, lângă părinţi, dar trebuie să meargă la liceu şi familia nu are resurse. Aproape 25% din aceşti copii renunţă şi îi pierzi aproape definitiv. Clasa a IX-a să rămână acolo, în comunitatea lui. Când termină clasa a IX-a, copilul are vârsta potrivită să semneze un contract de ucenicie, reuşeşte să meargă într-un sistem dual cu sens”, declara ministrul Curaj pe 1 februarie.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here