Ascunse intre stanci si ferite privirilor de desisul padurii, stau ca marturie a credintei crestine, de peste un mileniu si jumatate –asezarile rupestre din Muntii Buzaului. Cercetatorii compara triunghiul schiturilor si sihastriilor, din zona Alunis- Nucu- Bozioru, cu un adevarat Athos. Patrunsi de spiritul sacrificiului, locuitorii de la acea vreme si-au sapat in munte chilii, pesteri ori bisericute unde au postit si s-au rugat, dovedind astfel ca prin credinta in Isus pot ajunge la mantuire.
In satul Nucu, masina se impotmoleste in grohotisul pe care numai boii injugati il pot dovedi. O iei la pas pe carari tainice, printre colturi de stanca si copaci seculari. Cu rasuflarea pe jumatate taiata ajungi la una dintre cele mai vechi asezaminte de cult crestin. „Fundul pesterii” – a carei locuire este datata din secolul 6 i.e.n., este o grota naturala care a servit intr-o prima faza drept ascunzatoare in fata atacurilor popoarelor migratoare. Insemnele scrijelite pe pereti arata ca, acolo, in inima pietrei , locuitorii au supravietuit, hranindu-se cu vanat si aparandu-se cu arme specific persilor. Locuirea ulterioara a pesterii, intre secolele 4-6 e.n, este dovedita de scrierile in care se folosesc litere latine, chirilice si grecesti. Atentia se indreapta catre un pinten de stanca, inconjurat de o padure deasa. „Chilia lui Dionisie Torcatorul” – strajuie imprejurimile iar accesul in locuinta pustnicului se face pe o scara. Despre Dionisie se stie ca era adeptul calugarului AUDIUS, cel exilat din Mesopotamia antica, care a gasit aici locul cel mai bun pentru a propovadui crestinismul. In conceptia acestuia un bun crestin era cel care traia in sihastrie si feciorie. Lasand in urma chilia calugarului, urcam spre bisericuta lui Iosif. Ajungem prin Valea Bordeiului, in varful unei ramificatii a muntelui Crucea Spatarului. Ne oprim in fata unei imense stanci piramidale. Gasim o intrare si cateva ferestre deasupra careia sunt sapate arce frante specifice perioadei gotice. In interiorul bisericutei se pot vedea nisele altarului precum si naosul cu nisa pentru lumanari. Plafonul de piatra este dublat cu un pod de lemn care astupa fisurile contra intemperiilor. Sihastriile si schiturile raman peste vremuri, pentru credinta, istorie si arta, minuni in piatra, marturii ale vechimii crestinismului si continuitatii.
