Clubul Rotary organizează în această seară balul de caritate anual, acţiune menită să strângă fonduri pentru realizarea unei noi copii a sculpturii ” Rugăciunea”  lui Constantin Brâncuşi. La balul de caritate sunt aşteptaţi să participe oameni de afaceri din Buzău, politicieni, candidaţi, oameni de cultură. Evenimentul îl are pe lista invitaţilor de onoare pe Gheorghe Zamfir.

O poveste de dragoste a aşezat Buzăul pe harta artei moderne. Brâncuşi a lucrat pentru fiica unui moşier din târgul de la Curbura Carpaţilor un ansamblu funerar considerat punct de reper în activitatea sa. Nepăsarea autorităţilor îi lipseşte însă pe buzoieni dar nu numai pe ei de privilegiul de a vedea, simţi şi admira opera inegalabilă a marelui sculptor, acolo unde Brâncuşi însuşi a aşezat cu mâinile lui lucrările. Din fericire originalele sunt puse la adăpost în Muzeul de Artă al României.

La începutul secolului trecut, liniştea din târgul Buzăului avea să fie tulburată de o poveste de iubire obişnuită de altfel, dar cu urmări ce aveau  să facă oraşul de provincie cunoscut în toată lumea.

Eliza fiica unui mare moşier , Nicolae Seceleanu se îndrăgosteşte de un tânăr avocat Petre Stănescu, a cărui carieră era promiţătoare dar care nu avea avere. Tatăl se opune dar după îndelungi dispute este de acord cu căsătoria celor doi. La cinci luni avocatul moare la vârsta de 31 de ani. Copleşită de durere, văduva vrea să-şi dăinuie iubirea pentru fostul ei soţ într-un monument. Află atunci de Brâncuşi. Pe 18 aprilie 1907, Eliza Stănescu şi Constantin Brâncuşi încheie un contract în atelierul artistului din Paris. Prin acesta sculptorul trebuie să finalizeze ansamblul funerar până în februarie 1908 contra sumei de 7500 de lei aur. Pentru sculptor începe creaţia.

Valeriu Şuşnea , artist plastic ” doi ani i-au trebuit până să ajungă la epurarea oricăror detalii care nu ar fi fost însemnate şi iată că poate dacă ar fi făcut portretul Elizei nimeni nu contesta că seamănă nu seamănă, el a vrut să facă portretul durerii, a unui personaj copleşit de pierderea omului drag

Bustul soţului defunct este realizat după o fotografie a acestuia şi în acelaşi timp avându-l ca model pe fratele avocatului aflat la studii la Paris. Pentru femeia ce-şi plânge jumătatea, artistul imaginează un trup gol răpus de durere: Rugăciunea.

Elevul lui Rodin finalizează ansamblul iar în 1914 se deplasează personal la Buzău. Cot la cot cu cioplitorii din Măgura taie piatră pentru cele două socluri din rocă numulitică, de fund de mare, în care sunt sedimentate cochilii din scoici şi melci. Cele două socluri sunt  aşezate în cimitirul Dumbrava.Pe ele sunt fixate bustul avocatului şi Rugăciunea. În 1958 Muzeul de artă al României cumpără Rugăciunea de la Eliza Stănescu contra sumei de 70 de mii de lei, iar în anii 70 este cumpărat şi bustul. O copie mai întâi în piatră, ulterior turnată în bronz a Rugăciunii este aşezată pe mormântul avocatului.

 

Copia Rugăciunii lui Brâncuşi evaluată la 150 de mii de euro este furată prima dată în 1996. Este recuperată doi ani mai târziu dintr-un depozit de lemne din Bistriţa. Pentru că nu există sisteme de supraveghere este furată a doua oară în 2005.

Dan Camer ,clubul Rotary Buzău ” noi vrem să redăm acest monument al Buzăului, este al lui, îl merită, noi încercăm să adunăm fonduri, prin balul de caritate, aceste  fonduri vor fi insuficiente, nu vor fi numai copiile ci şi amenjarea, sistem de iluminare, pază ,ca să nu se mai întâmple ce s-a întâmplat

Un monument care reprezintă o cotitură în opera lui Brâncuşi, un ansamblu funerar al marelui sculptor cum doar în Montparnasse mai există, face să dăinuie peste milenii arta unică inspirată din durere.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here