Generalul Grigore Baștan, părintele parașutismului militar românesc, a fost comemorat astăzi, la 99 de la nașterea sa.Grigore Bastan e1611332323491

Printre activitățile militarilor buzoieni numărându-se și onorul adus la statuia ridicată în apropiere de Spitalul Județean, la intrarea pe strada care îi poartă numele. 141559949 5017989098242251 6253569744474687820 oAstăzi 22 ianuarie 2021, în cadrul Centrului de Instruire ISR, Parașutiști și JTAG “General-maior Grigore Baștan” din Buzău a avut loc în mod restrâns comemorarea aniversării a 99 de ani de la nașterea părintelui lor spiritual, generalul parașutist Grigore Baștan!

Cu această ocazie s-au prezentat aspecte importante din viața și activitatea generalului.

Ca în fiecare an Comandantul centrului, colonelul Gabriel Carpiuc însoțit de colaboratorii săi au dat onorul generalului, la bustul acestuia, din Buzău.” , au anunțat reprezentanții Fundației „General Grigore Baștan” din Buzău. 

Cine a fost generalul Grigore Baștan (sursă: Eugen Dorin Spătaru, IJJ Arad)

S-a născut la 23 ianuarie 1922 în satul Coşcodeni, comuna Flămânzeni, judeţul Bălţi (azi raionul Sângerei-Republica Moldova), fiind fiul lui Simion-preot şi Sofia-casnică. După absolvirea celor patru clase primare în localitatea natală, a urmat cursurile Şcolii tehnice agricole la Păstrăveni – Neamţ şi ale Liceului „Ion Creangă” din Bălţi, până în anul 1938. Ulterior, concomitent cu cariera militară şi-a continuat studiile civile, în anul 1944 absolvind cursurile Colegiului Naţional „Carol I” din Craiova.
A intrat în armată în cadrul Centrului de Instrucţie al Aeronauticii, în anul 1938, iar la 26 aprilie 1939 a fost „însumat voluntar” la Şcoala Militară de Pilotaj din Tecuci. Şi-a însuşit foarte repede noţiunile de pregătire militară şi datorită rezultatelor obţinute în activitatea de instruire, a fost avansat la gradele de fruntaş (1 mai 1939), caporal (15 septembrie 1939) şi sergent (15 octombrie 1940). Este mobilizat la 29 iunie 1940 în conformitate cu Î.D.R. nr. 213 din 1940, şi demobilizat, dar menţinut sub arme, la 15 noiembrie 1940, conform Î.D.R. nr. 3798 din 1940.
Grigore Bastan 2 826x1030 1
La 10 iunie 1941 a fost înfiinţată prima subunitate de paraşutişti din armata română, pentru încadrarea acesteia pe bază de voluntariat prezentându-se şi Grigore Baştan. La 22 iunie 1941, România intrând în al doilea război mondial, tânărul Baştan a fost mobilizat din nou.
La 1 iulie 1941 este detaşat la Şcoala de Paraşutişti de la Popeşti Leordeni, fiind „înscris în controalele” Centrului de Instrucţie al Aviaţiei la 10 iulie 1941 şi „vărsat” la Flotila 1 Aerostaţie la 20 octombrie 1941. La 1 octombrie 1941 a primit Brevetul de paraşutist nr. 39, în urma raportului Comandantului Şcolilor şi Centrelor de Aeronautică nr. 826 din 03.10.1941 şi Procesului verbal nr. 6 din 01.10.1941, fiind repartizat în cadrul Companiei a 9-a paraşutişti.
Grigore Bastan 824x1030 1
În perioada 10 septembrie 1942 – 31 iulie 1943 urmează Şcoala de Subofiţeri de Infanterie nr. 2 de pe lângă Batalionul de Gardă al Conducătorului Statului, fiind detaşat la Şcoala de Subofiţeri Pionieri Rm. Vâlcea până la data de 1 septembrie 1943 când este avansat la gradul de sergent major. În perioada septembrie-decembrie 1943 s-a specializat ca paraşutist de asalt, iar la 1 decembrie 1943 a fost repartizat în funcţia de subofiţer cu armamentul în cadrul Companiei a 8-a din Batalionul 4 Paraşutişti.
Cu această unitate participă între 23-29 august 1944 la luptele pentru eliberarea Bucureştiului, desfăşurate în zonele Băneasa, Otopeni şi Pipera.
download
La 18 noiembrie 1944 este încadrat în cadrul Batalionul 4 Pază, iar la 15 decembrie 1944 este mutat la Baza de Specialităţi Aeronautice şi numit comandant de pluton în Compania 32 Pază. La 1 februarie 1945 este „desărcinat” din funcţia de comandant de pluton şi numit încheietor de pluton.
La 15 aprilie 1945 este mutat la Grupul 2 Aviaţie de legătură, iar la 15 mai 1945 este repartizat secretar la Biroul I din Secţia I a Statului Major al Aerului, la 23 august 1945 fiind avansat la gradul de adjutant aviator. În perioada august 1945 – februarie 1946 a urmat cursurile de educatori politici de companie în cadrul Centrului de Instrucţie pentru Educaţie, Cultură şi Propagandă de la Breaza.
La 4 februarie 1946 este repartizat comandant secund pentru E.C.P. de companie la Regimentul 1 Transmisiuni aero. La 6 octombrie 1946 este încadrat în aceeaşi funcţie în cadrul Companiei a 5-a, iar la 10 ianuarie 1947 la Compania a 4-a. Din 22 februarie 1947 este detaşat la Atelierul Auto al Grupării Depozitelor de Aviaţie nr. 2.
Este numit la 15 septembrie 1947 în funcţia de Ajutor pentru educaţie la Atelierele M.A.T.R.A. Pipera din cadrul Grupării de Depozite Aero. La 4 octombrie 1948 este avansat la gradul de adjutant major şi mutat în funcţia de educator politic la Şcoala Militară de Pilotaj. La 1 noiembrie 1948 este încadrat comandant pluton recruţi.
Este avansat în mod excepţional la gradul de sublocotenent la 30 decembrie 1948. În perioada decembrie 1948-august 1949 îndeplineşte funcţia de locţiitor politic al comandantului Centrului de Instrucţie al Aviaţiei.
Grigore Bastan 4 824x1030 1
În perioada 10 februarie-20 august 1949 urmează cursurile Şcolii de lectori superiori a D.S.P.A. de pe lângă Academia Militară Generală.
La 23 august 1949 este avansat în mod excepţional la gradul de locotenent. După absolvirea cursurilor este repartizat în Direcţia Politică din Comandamentul Aviaţiei, îndeplinind funcţiile de instructor de partid (1 septembrie 1949-31 ianuarie 1950), şef Birou organizare şi instructaj (1 februarie-1 mai 1950) şi ofiţer cu planificarea muncii politice în Direcţia Politică a C.F.A.M. (1 mai-31 octombrie 1950). A fost avansat la gradul de locotenent major la 30 decembrie 1949.
În perioada 1 aprilie-22 septembrie 1950 a urmat Cursul special de pregătire al Promoţiei „30 decembrie 1949”, curs organizat pentru ofiţerii politici care nu aveau şcoala de ofiţeri la bază, iar în perioada 1 iunie-31 octombrie 1950 a urmat un curs scurt de observatori aerieni pentru ofiţerii politici la Centrul de Instrucţie al Forţelor Aeriene Militare, fiind brevetat observator aerian la 1 noiembrie 1950 şi confirmat în arma Aviaţie-naviganţi, conform Procesului verbal F.N. din 01.11.1950 al Secţiei Pregătire de luptă din C.F.A.M. şi a Raportului Comandantului F.A.M. nr. 060015 din 31.10.1950.
Din funcţiile avute, a militat pentru reînfiinţarea unităţii de paraşutişti, lucru ce s-a întâmplat la 1 noiembrie 1950, prin Ordinul M.F.A. nr. 123249 din 18.10.1950. La 1 noiembrie 1950, pe baza experienţiei de paraşutist şi a aprecierilor superiorilor, a fost trecut pe linie de comandă şi numit în funcţia de adjutant superior (şef de stat major) al Batalionului 1 Paraşutişti de la Tecuci, funcţie deţinută până în iulie 1952. În perioadele 31 martie-5 iunie 1951 şi 1 decembrie 1951-iulie 1952, a girat funcţia de comandant al Batalionul 597 Paraşutişti. Ulterior este numit comandant al Batalionului 597 Paraşutişti, funcţie deţinută în perioada iulie-decembrie 1952. Făcea parte dintre puţinele cadre ale unităţii care avea experienţă ca paraşutist militar iar începuturile au fost grele şi au stat sub spectrul lipsei de cadre şi instructori de paraşutare, a unei slabe dotări tehnice la toate categoriile, mai ales în ceea ce priveşte materialele de desant. Şi cum stă bine unui comandat, locotenentul major Baştan a fost primul în toate, cerând aceleaşi lucruri şi subordonaţilor săi. Dacă el putea, trebuiau să poată şi ceilalţi şi, în acest sens, nu a făcut rabat de la pregătirea militară în general şi de la cea de specialitate, în special.
Este avansat la gradul de căpitan la 2 mai 1951 şi la gradul de maior la 24 mai 1952.
După o nouă reorganizare a unităţii este numit comandant al Regimentului 246 Paraşutişti, funcţie pe care o deţine în perioada 27 decembrie 1952-decembrie 1955.
În conformitate cu prevederile Statutului personalului navigant referitor la clasificarea personalului navigant, tehnic şi aerodesant din Forţele Aeriene Militare şi a Instrucţiunilor nr. 02848 din 02.06.1953, concretizate în Procesul Verbal nr. 2 din 27.08.1953 şi Nota Raport nr. 011337 din 01.09.1953 a locţiitorului C.F.A.M. pentru P.L. a fost brevetat „Paraşutist militar cls. a III-a”.
bastan e1581265240540
În urma recomandărilor şefilor ierarhici, în perioada 1 decembrie 1953-1 septembrie 1954 urmează Cursul Academic Superior (Cursul de perefecţionare comandanţi şi şefi de state majore) de pe lângă Academia Militară Generală.
În perioada 3 august-14 octombrie 1951 participă cu batalionul la o primă aplicaţie cu executarea de paraşutări în zona Banatului şi, imediat, în zona Dobrogei. În anul 1953 unitatea execută o aplicaţie în zona Ianca şi tot în acel an se experimentează şi lansarea cu paraşuta a tehnicii de luptă. Între 15-18 octombrie 1962 la aplicaţia cu partidă dublă desfăşurată în Dobrogea, alături de trupe sovietice şi bulgare. Sub comanda sa, unitatea a executat numeroase marşuri pe distanţe lungi, astfel: în perioada 22 – 23 februarie 1959 pe itinerariul Buzău – Nehoiu (120 km), în ianuarie 1961 (60 km), în martie 1961 pe o distanţă de 250 km. În iulie 1961 unitatea a executat un marş peste muntele Penteleu, iar în anul 1963 a condus un antrenament de paraşutare în zona Câmpulung Moldovenesc, în munţii Rarău.
Odată cu reoganizarea unităţii este numit comandant al Batalionului 1025 Desant Paraşutare, funcţie pe care a îndeplinit-o în perioada 1 decembrie 1955 – 10 noiembrie 1958. A fost avansat la gradul de locotenent colonel 21 iulie 1955.
În perioada 10 noiembrie-23 decembrie 1958, este pus la dispoziţia M.F.A. în vederea încadrării.La 23 decembrie 1958 este numit la comanda Batalionului 36 Paraşutişti.
La 30 decembrie 1961 a fost avansat la gradul de colonel, iar la 9 august 1963, este numit la comanda Regimentului 60 Desant Paraşutare.
În perioada 1 octombrie 1964-19 august 1967 a urmat cursurile Academiei Militare Generală-Facultatea Arme şi Servicii-secţia Arme Întrunite. În perioada 19 august-1 septembrie 1967 s-a aflat la dispoziţia Direcţiei Cadre din M.F.A. în vederea încadrării pe o funcţie superioară, conform pregătirii.
La 1 septembrie 1967 este numit în funcţia de locţiitor al şefului de stat major pentru pregătire şi întrebuinţare desant aerian al Armatei a 2-a. În această funcţie a coordonat în mod nemijlocit activitatea de instruire a Regimentului 60 Desant Paraşutare şi activitatea de instruire ca paraşutişti militari a celorlalte structuri care executau activităţi de paraşutare.
fundatia grigore bastan
După înfiinţarea Comandamentului Infanteriei şi Tancurilor, este numit la 1 august 1969 în funcţia de Locţiitor şef Secţie Pregătire de luptă Infanterie, Vânători de munte şi Desant Paraşutare (şi ofiţer cu pregătirea trupelor de desant paraşutare) al acestui comandament.
În anul 1969 a executat pentru prima dată o paraşutare dintr-un avion turbopropulsor, iar în ziua de 20 august 1970, a executat un salt de la peste 10.000 m, cu cădere stabilizată de 7.000 m, stabilind recordul naţional de înălţime, record omologat de Aeroclubul Central Român şi, pentru care, în anul 1971, a primit titlul de „Maestru emerit al sportului”.
La 31.08.1970 este numit ajutor al Primului locţiitor al C.I.Tc. pentru Desant aerian.
Ca o încununare a unei activităţi deosebite desfăşurate în slujba armatei, a reînfiinţării, dezvoltării, organizării şi pregătirii trupelor de paraşutişti, a unei activităţi de excepţie în domeniul paraşutismului sportiv, a activităţii de inventator sau inovator al unor materiale de desant aflate în dotarea trupelor de paraşutişti, prin Decretul nr. 164 din 7 mai 1971 al Consiliului de Stat al R.S.R., i s-a acordat gradul de general maior. La 03.04.1973 a fost numit Locţiitor pentru desant aerian al comandantului aviaţiei din C.A.A.T. La 15.06.1977 este numit Locţiitor pentru desant paraşutare al comandantului Comandamentului Aviaţiei Militare.
Pe parcursul celor 40 de ani de carieră militară din care peste 30 de ani în slujba paraşutismului militar românesc a executat un număr 677 de salturi cu paraşuta, în toate condiţiile meteo, inclusiv iarna, salturi pe apă (lacuri sau pe Marea Neagră), în zona muntoasă, pe timp de noapte şi salturi de la mare altitudine.
În urma experimentelor şi observaţiilor făcute pe timpul exerciţiilor de paraşutare a conceput, realizat şi perfecţionat mai multe inovaţii şi invenţii de materiale pentru desant, cea mai cunoscută realizare fiind un model îmbunătăţit de paraşută pentru personal, cu un mai mare grad de siguranţă (complexul de paraşute B.G.7 – principală şi B.G.3 – de siguranţă, ulterior perfecţionate sub numele de B.G.7 M – principală şi B.G.3 M – de siguranţă). Astfel, a primit Certificatul de autor nr. 281/41559 din 26 octombrie 1961 pentru “Dispozitivul de largare a paraşutei” (Brevet de invenţie nr. 2458 din 9 iulie 1960, în colaborare cu ing. Marcel Feinstein) eliberat de Oficiul de Stat pentru Invenţii, Certificatele de inovator nr. 74 din 12.10.1959 pentru “Dispozitivul de detaşare rapidă a paraşutei în aer sau la sol” , (în colaborare cu ing. Marcel Feinstein) şi nr. 74 din 30.11.1963 pentru “Confecţionarea unei paraşute de siguranţă (abdomen) cu calităţi aerodinamice superioare şi la un preţ de cost scăzut faţă de paraşuta de siguranţă Aurel Vlaicu” (în colaborare cu cpt. Ion Enache), eliberate de M.F.A., Certificat de inovator nr. 1 din 06.08.1969 pentru Inovaţia “T.P.-160 – Paraşută abdomen de siguranţă şi T.P.-161 – Paraşuta de spate (specială) pentru lansarea desantului aerian echipat complet”, eliberat de M.F.A. şi Certificat de inovator nr. 107 din 1978 pentru “Paraşuta principală pentru desant BG – 7M şi Paraşuta de siguranţă BG – 3M” eliberat de M.Ap.N.
În conformitate cu prevederile art. 46, lit. b din Statutul corpului ofiţerilor, prin Decretul nr. 86 al Preşedintelui R.S.R. este trecut în retragere la data 7 martie 1979.
În decursul carierei militare a fost decorat cu numeroase ordine şi medalii: Medalia „Eliberarea de sub jugul fascist”, Medalia „A 5-a aniversare a R.P.R.”, Ordinul „Steaua R.P.R.”, Medalia „10 ani de la înfiinţarea primelor unităţi ale Armatei R.P.R.”, Medalia „Meritul militar” cls. a II-a, Medalia „Meritul militar” cls. I, Ordinul „Muncii” clasa a III-a, Medalia „Virtutea ostăşească”, Ordinul „Meritul militar” cls. a III-a, Medalia „40 de ani de la înfiinţarea P.C.R.”, Ordinul „23 August” cls. a V-a, Ordinul „Meritul militar” cls. a II-a, Medalia „A XX-a aniversare a Forţelor Armate ale R.P.R.” şi „A XX-a aniversare a eliberării patriei”, Medalia „A XXV-a aniversare a eliberării patriei”, Ordinul „Meritul militar” cls. I-a, Medalia „A 50-a aniversare a P.C.R.”, Medalia „25 de ani de la proclamarea Republicii ”, Medalia „30 de ani de la eliberarea României de sub dominaţia fascistă” şi medalia „A XXX-a aniversare a Zilei Armatei R.S.R.”
Internat la Spitalul Militar Central din Bucureşti, în condiții pe nedeplin elucidate, a decedat după o scurtă suferinţă, în urma unui infarct miocardic, în ziua de 8 februarie 1983. A fost înmormântat cu onoruri militare la Cimitirul Militar Ghencea!
Drept omagiu şi recunoaştere a meritelor pentru activitatea depusă în slujba paraşutismului militar românesc numele său a fost atribuit Centrului de Instruire pentru I.S.R., Parașutiști și J.T.A.C.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here