Ieri, la toate bisericile, odată cu ridicarea stării de urgență, enoriașii au putut asista la slujba de duminică, fiind primiți în curtea lăcășurilor de cult. Arhiepiscopia Buzăului și Vrancei a postat un material legat de impresiile IPS Ciprian, care a oficiat Liturghia, alăruri de un sobor de preoți.20200518 133906„În Duminica a 5-a după Paști (a Samarinencei), 17 mai 2020, la Catedrala Arhiepiscopală „Înălțarea Domnului” din municipiul Buzău, credincioșii au trăit bucuria participării la prima Sfântă Liturghie arhierească oficiată după încetarea stării de urgență. Slujba a fost săvârșită de Înaltpreasfințitul Părinte Ciprian, Arhiepiscopul Buzăului și Vrancei, împreună cu un sobor de preoți și diaconi, în pridvorul deschis al lăcașului de cult.

Nu vă închipuiți câtă bucurie am trăit, astăzi, văzându-vă din nou, în curtea sfintei catedrale, și adresându-vă, față către față, salutul pascal: «Hristos a înviat!», la care frățiile voastre mi-ați răspuns cu bucurie și convingere creștinească: «Adevărat a înviat!», a spus Ierarhul, la finalul Sfintei Liturghii.20200518 133644„Au trecut două luni de zile de când, la Sfânta Liturghie săvârșită tot în acest pridvor, în Duminica Sfintei Cruci, vă îndemnam să vă asumați cu toții crucea suferinței, provocată de această pandemie, care, trebuie să recunoaștem, ne-a pus tuturor răbdarea la încercare. Noi, cei ce credem în Fiul lui Dumnezeu Cel întrupat, răstignit și înviat, știm că nu este suficient să ne asigurăm doar cele necesare vieții biologice, deoarece avem nevoie și de hrană spirituală, de cuvântul lui Dumnezeu și, mai ales, de Sfântul Trup și Scumpul Sânge ale Mântuitorului Iisus Hristos, care ni se oferă la Sfânta Liturghie. În cuvântul pastoral la praznicul Sfintelor Paști, afirmam, printre altele, că «rugăciunea este respirația duhovnicească a creștinilor», pe care frățiile voastre ați făcut-o în particular, acasă, dar și împreună cu noi, atunci când săvârșeam Sfânta Liturghie în biserică, fără prezența dumneavoastră, având însă încredințarea că, așezați în fața sfintelor icoane, puteați simți, prin rugăciune, comuniunea cu slujitorii sfintelor altare. Fără îndoială, rugăciunea particulară este importantă, însă cea săvârșită în comun, împreună cu ceilalți frați de aceeași credință, aici, în biserica lui Hristos, este mult mai puternică. Tocmai de aceea spuneam că, pe parcursul celor opt săptămâni, cât a durat starea de urgență în țara noastră, am suferit cu toții; frățiile voastre ați trăit durerea neputinței de a intra în sfintele lăcașuri, pentru a participa la sfintele slujbe, iar noi am trăit o durere și mai mare, deoarece nu v-am putut întâmpina la Ospățul lui Hristos, mai ales la Sfânta Liturghie din noaptea Învierii Domnului. Însă Dumnezeu ne-a întărit pe toți ca să putem parcurge acest drum al plângerii până la capăt și să ajungem acum, în Duminica Samarinencei, să trăim bucuria de a ne ruga împreună la Sfânta Liturghie”, a afirmat Înaltpreasfinția Sa.20200518 133743Arhipăstorul Buzăului și Vrancei s-a oprit apoi asupra pasajului evanghelic al Duminicii a 5-a după Paști (Ioan 4, 5-42), care ne înfățișează convorbirea Mântuitorului Iisus Hristos cu femeia samarineancă, explicând sensul expresiei „apa cea vie”.

„Mântuitorul, știind că acea femeie avea disponibilitatea de a primi în suflet cuvântul lui Dumnezeu, a pus-o mai întâi la încercare, cerându-i apă din fântâna lui Iacov; aceasta însă L-a oprit, neputându-și închipui că un iudeu cuteza să intre în vorbă cu o femeie samarineancă și, mai mult decât atât, să-i ceară ceva anume. De aceea, i-a spus: «Dacă ai fi știut darul lui Dumnezeu și Cine este Cel ce-ți zice: Dă-Mi să beau, tu ai fi cerut de la El, și ți-ar fi dat apă vie» (Ioan 4, 10). La care apă se referea însă Mântuitorul? La harul Preasfântului Duh, care urma să se pogoare asupra tuturor celor ce aveau să creadă în El, inclusiv asupra acelei femei păcătoase și a samarinenilor din cetatea Sihar, care, deși se îndepărtaseră de credința strămoșească în Dumnezeu Cel unic, păstrau totuși vie făgăduința Părintelui ceresc cu privire la venirea lui Mesia”, a menționat Arhiepiscopul Ciprian.20200518 133806În continuare, Ierarhul a reliefat scopul venirii creștinilor la biserică.

Astăzi, iată că și frățiile voastre, însetând după «apa cea vie», făgăduită vouă de către Domnul Hristos, ați venit la întâlnirea cu El, în Duminica Samarinencei, ca să vă împărtășiți cu harul lui Dumnezeu, ce se revarsă asupra tuturor celor ce participă, «cu frică de Dumnezeu,  credință și cu dragoste», la Taina Tainelor, respectiv la Sfânta Liturghie, care are în centru Sfânta Euharistie. Mântuitorul Însuși ne-a încredințat spunând: «Cel ce mănâncă trupul Meu și bea sângele Meu rămâne întru Mine și Eu întru el» (Ioan 6, 56), ceea ce înseamnă că nimeni nu poate dobândi viața veșnică, dacă nu se împărtășește cu Trupul și Sângele Domnului. Încât rostul venirii unui creștin la sfânta biserică este acela de a mânca Trupul lui Hristos, de a bea Sângele Său și, totodată, de a primi «apa cea vie», care se face «izvor de apă curgătoare spre viața veșnică» (Ioan 4, 14)”, a subliniat Înaltpreasfințitul Părinte Ciprian.

Referindu-se la „închinarea în duh și în adevăr”, Chiriarhul locului a spus că întâlnirea cu femeia samarineancă I-a dat Mântuitorului Hristos prilejul să descopere identitatea spirituală a lui Dumnezeu, spunând: «Duh este Dumnezeu și cei ce I se închină trebuie să I se închine în duh și în adevăr» (Ioan 4, 24). Aceasta înseamnă că, pentru a comunica duhovnicește cu Dumnezeu, omul trebuie să fie cinstit, smerit, sincer, ascultător și împlinitor al poruncilor lui Hristos, Cel ce a afirmat despre Sine: «Eu sunt Calea, Adevărul și Viața» (Ioan 14, 6). Un om fals, arogant și duplicitar nu poate convinge pe nimeni că se închină lui Dumnezeu în duh și în adevăr. Trebuie ca, mai întâi, să-și curățească mintea și inima de gânduri și cugete viclene, pentru ca Dumnezeu, Care este Duh, să-i primească închinarea și să intre în cămara interioară a sufletului său. Nu prin rațiune, ci prin duh – care este partea cea mai fină a sufletului – intrăm, cu adevărat, în comuniune cu Dumnezeu, iar suportul spiritual al acestei comuniuni este rugăciunea. Așadar, să nu pierdem niciodată din vedere esențialul, adică păstrarea unității noastre organice cu Domnul Hristos, Care este vița, în timp ce noi suntem mlădițele (cf. Ioan 15, 5). Căci, dacă nu menținem permanent legătura cu vița – Hristos, din care ne tragem seva viețuirii noastre, atunci riscăm să ne uscăm asemenea mlădițelor și să rămânem pe dinafară”, a atras atenția Părintele Arhiepiscop.

Răspunsurile liturgice au fost oferite de Corul Psaltic Misionar „Sfântul Roman Melodul” al Eparhiei Buzăului și Vrancei.” , scrie în materialul postat pe site-ul Arhiepiscopiei Buzăului și Vrancei.

Sursă foto: Arhiepiscopia Buzăului și Vrancei

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here