6547Cei patru judecatori de la Tribunalul Bucuresti acuzati de procurorii DNA ca au primit mita de la practicieni in insolventa, lichidatori sau administratori judiciari, au fost arestati pentru 30 de zile. Printre ei şi judecătoarea Elena Rovenţa, în trecut judecătoare la Tribunalul Buzău.

Curtea de Apel Bucureşti a admis propunerea de arestare preventiva formulata de DNA pentru Ion Stanciu, Mircea Moldovan, Elena Roventa si Ciprian Sorin Viziru, judecatori la Tribunalul Bucuresti — Sectia VII civila, insa decizia nu este definitiva, iar cei patru judecatori au facut contestatie la Curtea Supremă.

Potrivit DNA, cei patru judecatori, personal sau prin intermediari, au pretins si primit de la practicieni in insolventa, lichidatori sau administratori judiciari, administratori ai intreprinderii profesionale unipersonale cu responsabilitate limitata sume de bani, bunuri, servicii in scopul de a indeplini/a nu indeplini sau a intarzia un act privitor la indatoririle de serviciu ori pentru a-si exercita influenta pe langa magistratii judecatori, de la diverse instante din Bucuresti sau din tara, utilizand informatii detinute prin prisma atributiilor deduse judecatii, pe care le-au pus la dispozitia lichidatorilor judiciari, implicati sau interesati in procedura insolventei unor societati comerciale.

Astfel, referitor la Mircea Moldovan, in unele cazuri acesta a contactat persoana interesata si i-a precizat ca „ii va da un dosar de ziua lui”, stabilind o intalnire „pentru a sarbatori”, precizand ca sunt fruntasi practicienii in insolventa care primeau „dosare bune”.

Prin sintagma „dosare bune” in materie de insolventa se intelege din punctul de vedere al lichidatorului sau administratorului judiciar cauze cu active valoroase de valorificat, ceea ce genereaza obtinerea unor venituri substantiale de catre societatea de insolventa.

Anchetatorii mai arata ca, in alte cazuri, oferta s-a materializat in prezentarea importantei dosarelor pe care le-a avut sau le avea repartizate spre judecata, demersurile fiind exercitate in scopul de a-l determina pe beneficiar sa ofere sume de bani, in perspectiva desemnarii ca administrator judiciar.

De asemenea, probatoriul administrat a relevat in cazul judecatorului sindic Mircea Moldovan faptul ca pretinderea s-a manifestat atat prin solicitarea adresata martorului denuntator, de angajare a unei nepoate la societatea sa de insolventa, dar si prin declararea nereala a insolventei in cazul a doua societati comerciale.

Acelasi judecator a lasat sa se creada ca in schimbul unor beneficii materiale poate realiza interventia intr-un dosar penal, pentru punerea in libertate a unui condamnat.

Probele administrate in cauza, pana in acest moment al urmaririi penale, au relevat faptul ca inculpatii au primit sume de bani si bunuri.

Astfel, Mircea Moldova a primit sume de bani (3.000 — 4.000 lei) direct, prin Western Union (8.000 lei) sau direct pe cardul de salariu, produse alimentare (peste, carne de vita/miel), cherestea si aproximativ 90 de metri patrati de lambriuri, in valoarea totala de 6.652 lei, TV color.

Ion Stanciu a primit suma de 10.000 lei reprezentand „rata de vacanta” si obiecte vestimentare achitate de un practician in insolventa, pentru sotia judecatorului.

Elena Roventa a primit ca mita suma de 10.000 lei, care a fost remisa prin mascarea plicului intr-o revista; o parte din suma de 174.000 euro, reprezentand onorariul unui practician in insolventa; iar Ciprian Viziru suma de 10.000 lei si o sacosa cu produse (in vederea solutionarii in favoarea unui practician in insolventa a unor dosare de insolventa).

Procurorii mai arata ca activitatea infractionala a celor patru judecatori era structurata pe mai multe paliere: intalniri periodice, aparent protocolare sau profesionale, chiar in incinta Tribunalului Bucuresti, in fata cladirii Tribunalului Bucuresti sau in proximitatea instantei; intalniri periodice discrete, manifestate sub forma plimbarii cu masina prin Bucuresti pentru a putea fi discutate aspectele infractionale, modul conspirat de comunicare, atunci cand vorbeau la telefoanele mobile; identificarea dosarelor de insolventa „bune” in care sa fie desemnati sau cele in care judecatorii puteau pronunta solutii favorabile mituitorilor si cumparatorilor de influenta; formularea „ofertelor”, constand in hotarari judecatoresti favorabile, prilej cu care nu era exclus din analiza niciun dosar, trimiterea mesajelor prin intermediul unor persoane de incredere catre si de la practicienii in insolventa, inclusiv prin intermediul unei rude a judecatorului Mircea Moldovan, angajata tocmai in acest scop, la societatea unui practician in insolventa.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here