Soldele de funcţie ale personalului militar se majorează cu 20% de la 1 iulie, comparativ cu nivelul din martie 2017, iar salariile de funcţie ale poliţiştilor vor creşte cu 5%, a declarat joi, la Sinaia, ministrul Muncii, Olguţa Vasilescu.

„La data de 1 iulie 2017 se acordă următoarele creşteri salariale: soldele de funcţie ale personalului militar se majorează cu 20% faţă de nivelul acordat pentru martie 2017, salariile de funcţie ale poliţiştilor cresc cu 5% faţă de nivelul acordat pentru martie 2017. Salariile de bază de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice din instituţiile şi autorităţile publice ale administraţiei locale intră în plată începând cu 1 ianuarie 2018. De la 1 ianuarie sunt următoarele creşteri salariale: medici şi asistente, ce intră cu toată creşterea (…) salariile de bază pentru personalul didactic din învăţământ se majorează cu 50% faţă de decembrie 2017, salariile de bază, solde de funcţie, salariile de funcţie, indemnizaţiile de încadrare ale personalului salariat se majorează cu 25% faţă de nivelul acordat în decembrie 2017. Indemnizaţiile lunare pentru funcţia de demnitate publică se stabilesc pe baza coeficienţilor şi a salariului minim brut pe ţară garantat în plată în vigoare. În perioada 2019-2022 se va acorda anual o creştere a salariilor de bază, solde de funcţie, salarii de funcţie, indemnizaţii de încadrare reprezentând 1/4 din diferenţa dintre salariul prevăzut de lege pentru 2022 şi cel din decembrie 2018”, a explicat Olguţa Vasilescu.

Aceasta a precizat că, în situaţia în care la data intrării în vigoare a legii salariile de bază, soldele de funcţie etc sunt mai mari decât cele prevăzute în anexele legii pentru 2022 sau devin ulterior, ca urmare a majorărilor, se acordă cele prevăzute pentru anul 2022.

Potrivit ministrului Muncii, în noua lege a salarizării unitare sporurile nu au fost tăiate, însă au fost plafonate la un nivel de 30% pe anvelopă salarială la nivel de instituţie.

„Toate sporurile care erau înainte în lege se vor regăsi şi în această nouă lege, diferenţa este că s-au plafonat la ordonatorul de credite la 30%. Asta ca să oprim sarabanda care a dus în unele instituţii publice la o anvelopă de 70 – 80% sporuri, dar în acelaşi timp în cadrul instituţiei pe toată anvelopa trebuie să fie 30%. Un poliţist care lucrează în stradă poate ajunge la sporuri de 70 – 80%, dar cei care stau la birou şi personalul contractual trebuie să aibă sporuri mai mici”, a adăugat Vasilescu.

Ministrul Muncii a precizat, totodată, că în cazul funcţiilor de demnitate publică, creşterea se va face pe baza unui coeficient raportat la salariul minim pe economie, astfel încât salariul preşedintelui urmează să fie de 12 ori mai mare decât salariul minim pe economie.

„Pot să vă dau coeficienţii şi dumneavoastră să înmulţiţi cu salariul minim pe economie. La preşedintele României coeficientul este 12, fiind cel mai mare din România, după care sunt în ordine descrescătoare: preşedintele Senatului, preşedintele Camerei Deputaţilor, preşedintele Înaltei Curţii de Casaţie şi Justiţie, preşedintele din Curţii Constituţionale, coeficientul 11, premierul Românei – la fel 11, apoi avem judecătorii de la Înalta Curte şi CCR la 10,5, miniştri sunt la coeficientul 10, secretarii de stat la 7,4 parlamentarii la 8, primarul general al Capitalei – 9, viceprimarul Capitalei – 8, preşedintele Consiliului Judeţean – 8, vicepreşedintele CJ – 7, primar de localitate cu peste 300.000 de locuitori – 8 , iar primar de localitate cu peste 200.000 de locuitori 7,5 şi de aici scad până la ultimul în ierarhie, viceprimar de localitate cu până la 3.000 de locuitori – 3”, a mai spus ministrul Muncii.

Aceasta a explicat că sindicatele au solicitat ca pentru funcţiile de demnitate publică coeficienţii să se raporteze la salariul minim pe economie şi nu la salariul mediu.

„La finalul acestei legi există o anexă cu funcţiile de demnitate publică. Funcţiile de demnitate publică cresc după un coeficient raportat la salariul minim pe economie. S-a cerut de către sindicate să nu ne raportăm la salariul mediu şi ne-am raportat, în cele din urmă, la salariul minim pe economie. Acolo veţi găsi şi primarii, şi viceprimarii, preşedinţii de consilii judeţene, vicepreşedinţii cu cât trebuie să fie indemnizaţia lor. Iar la administraţia publică locală s-a stabilit o grilă, dar fără să dăm niciun fel de salariu, de sumă, şi se porneşte de la minimul pe economie şi se ajunge la un maxim care nu poate să depăşească salariul sau, mai bine zis, indemnizaţia viceprimarului. De ce am ajuns la această situaţie? În primul rând pentru că s-a discutat foarte mult, ca nivel de principiu, în ultima perioadă că este vorba de o autonomie locală şi atunci trebuie să le dăm dreptul să îşi stabilească singuri salariile, sigur că nu am putut să îi lăsăm să îşi facă salarii cât vor, din cauza asta sunt plafonate la nivelul indemnizaţiei viceprimarului, dar în mod clar nu vor putea să depăşească anumite etape, adică între muncitorul necalificat şi viceprimar este toată grila din primărie şi, în ordine crescătoare, conform grilei, se vor acorda aceste indemnizaţii. Despre un alt lucru la care vroiam să mă refer, tot ca şi administraţie publică locală, am discutat foarte mult cu primarii, unii dintre ei, aflând cum vor creşte salariile în România, au spus că este posibil să nu îşi permită să facă aceste creşteri, pentru că sunt unele localităţi mici care abia îşi asigură salariul şi, eventual, cheltuielile utilităţilor. Şi atunci au solicitat să găsim o astfel de soluţie, ceea ce s-a şi întâmplat. În acelaşi timp sunt primării foarte mari, de localităţi cu bugete foarte mari, care, la fel, au solicitat să poată să facă dumnealor aceste plăţi, în funcţie de cum îşi doresc. Desigur că plăţile respective, sumele vor trebui să fie stabilite de către Consiliile Locale şi Consiliile Judeţene”, a explicat ministrul Muncii.

Aceasta a adăugat că, în ceea ce priveşte Justiţia, nu este vorba de niciun fel de tăiere, „dimpotrivă”.www.agerpres.ro

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here