864512Procurorul George Mărgărit a fost lăsat în libertate de Curtea de Apel Bucureşti pe motiv că „dependenţa de jocuri duce la pierderea logicii” şi că „o persoană care perseverează timp de cinci-şase ani în jocuri de noroc trebuie mai degrabă ajutată”.

Curtea de Apel Bucureşti a stabilit în 14 noiembrie că nu se impune arestarea fostului procuror DIICOT George Mărgărit, în dosarul în care este acuzat că ar fi jucat la poker banii destinaţi unui flagrant şi ar fi luat bani ridicaţi în timpul unor percheziţii.

Judecătorul Curţii de Apel Bucureşti care a decis cercetarea în libertate a lui Mărgărit a arătat în motivarea deciziei, dată publicităţii marţi, că există indicii temeinice de comitere a faptelor de care este acuzat, care rezultă din coroborarea tuturor probelor administrate în sarcina sa.

„Astfel, inculpatul a comis faptele reţinute în sarcina sa într-un interval relativ mare de timp, folosind prerogativele funcţiei de procuror în cadrul DIICOT – Biroul Teritorial Buzău în scopul obţinerii unor avantaje patrimoniale prin transformarea unui instrument legal, respectiv percheziţiile domiciliare, într-o sursă de însuşire a sumelor de bani aparţinând persoanelor cercetate”, a scris judecătorul în motivare.

În ce priveşte pericolul pentru ordinea publică pe care l-ar reprezenta lăsarea în libertate a lui George Mărgărit, judecătorul a arătat că „nu există elemente concrete sub acest aspect care să justifice luarea unei măsuri severe restrictive de libertate”.

„Este adevărat că activitatea infracţională a inculpatului denotă nu doar perseverenţă infracţională, ci şi lipsă de responsabilitate şi respect faţă de instituţia parchetului chemată să aplice legea şi să asigure încrederea cetăţenilor în integritatea şi posibilitatea morală a procurorilor investiţi cu asemenea atribuţii, însă starea de pericol concret pentru ordinea publică a fost anihilată prin aceea că inculpatul şi-a dat demisia din funcţie şi dacă încă nu s-a luat act de aceasta, este suspendat din funcţie”, a mai notat judecătorul.

Instanţa a mai arătat că acţiunile lui Mărgărit, „conturate în presupuse infracţiuni”, din perspectiva funcţiei pe care a exercitat-o”, şochează opinia publică şi creează insecuritate şi neîncredere în instituţia parchetului”, însă a menţionat că aceste fapte au fost comise „pe un fond cu totul special, grefat pe o formă de dependenţă care l-a determinat pe inculpat să nu mai conştientizeze consecinţele actelor sale şi să îşi distrugă cariera.”

„Evoluţia profesională a inculpatului a cărui activitate a fost apreciată pe parcursul timpului vine în contradicţie cu pierderea coordonatelor reale, întrucât dependenţa de jocuri duce la pierderea logicii, comportamentul fiind mai curând afectiv, fiind evident că o persoană care perseverează timp de 5-6 ani în jocuri de noroc, trebuie mai degrabă ajutată. În acest sens, Curtea apreciază că scopul măsurii preventive şi al procesului penal poate fi atins şi prin luarea unei alte măsuri preventive mai puţin restrictive, cu atât mai mult că inculpatul a manifestat o atitudine de recunoaştere şi regret şi nu există în niciun mod riscul alterării probaţiunii”, mai arată judecătorul în documentul citat.

Curtea de Apel Bucureşti a stabilit în 14 noiembrie că George Mărgărit poate fi cercetat în libertate, dar l-a obligat să nu părăsească ţara pe o perioadă de 30 de zile. Decizia a fost contestată de procurorii anticorupţie la instanţa supremă.

Fostul procuror DIICOT George Mărgărit le-a prezentat, marţi, judecătorilor instanţei supreme o adeverinţă medicală din care ar rezulta că se tratează de „boala” jocurilor de noroc.

Totodată, Mărgărit le-a spus judecătorilor că din studiile de specialitate ar rezulta că mania jocurilor de noroc este la origine o boală şi nu un viciu.

Procurorul Direcţiei Naţionale Anticorupţie prezent la şedinţa de judecată a invocat o excepţie a competenţei de judecare a propunerii de arestare preventivă făcută în cazul lui Mărgărit, arătând că nu Curtea de Apel, ci instanţa supremă trebuie să judece în fond şi ulterior în recurs acest dosar.

Cei trei judecători din completul de la instanţa supremă care judecă recursul DNA au rămas marţi în pronunţare în cazul acestei excepţii, urmând să stabilească dacă judecata în fond a propunerii de arestare a lui Mărgărit va fi reluată la ICCJ sau dacă se pronunţă în cazul recursului formulat de procurorii anticorupţie la decizia Curţii de Apel Bucureşti.

George Mărgărit este acuzat de procurorii DNA de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor.

Potrivit rezoluţiei de începere a urmăririi penale, în perioada 2012 – 2013, George Mărgărit, în calitate de procuror în cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism Buzău, învestit cu soluţionarea a două dosare penale, „nu şi-a îndeplinit atribuţiile de serviciu şi a cauzat o vătămare a intereselor legale ale mai multor persoane, obţinând un avantaj patrimonial, reprezentând sume de bani şi contravaloarea unor bijuterii în cuantum total de 406.753 lei, 6.530 euro, 121 USD şi 30 lire sterline”.

Procurorii anticorupţie spun că Mărgărit nu a dispus punerea sechestrului asupra unor sume de bani şi bijuterii ridicate cu ocazia percheziţiilor efectuate la domiciliile persoanelor cercetate în cele două dosare penale. De asemenea, procurorul nu a consemnat pe numele acestora sumele de bani ridicate la percheziţii, bani pe care procurorul i-a cheltuit ulterior.

Cazul procurorului Mărgărit a fost preluat, în 6 noiembrie, de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie de către Direcţia Naţională Anticorupţie.

Presa a prezentat, în 5 noiembrie, informaţii cu privire la o anchetă internă a DIICOT demarată după ce Mărgărit, în perioada în care a lucrat ca procuror la DIICOT Buzău, nu ar fi returnat la timp instituţiei 10.000 de euro folosiţi la un flagrant pentru prinderea unor traficanţi de haşiş.

După finalizarea flagrantului, el ar fi trebuit să restituie banii unităţii de parchet, în termen de 14 zile, însă nu a făcut-o, astfel că superiorii săi au dispus verificări interne, potrivit dezvăluirilor din presă.

În urma verificărilor, conducerea DIICOT ar fi constatat că lipsesc nu doar cei 10.000 de euro de la flagrant, ci o sumă de zece ori mai mare, provenind din banii ridicaţi în cursul altor anchete.

Potrivit şefului DIICOT Buzău, Gheorghe Petroşel, procurorul Mărgărit a depus o cerere la CSM în care solicita ca din 1 noiembrie să nu mai activeze în cadrul acestei structuri, ci să fie mutat la Parchetul Judecătoriei Buzău, unde însă nu s-a prezentat la serviciu.

„Dumnealui, din data de 1 noiembrie 2013 activează efectiv la Parchetul de pe lângă Judecătoria Buzău. Practic s-a adresat cu o cerere secţiei pentru procurori a CSM, aceasta în şedinţa din 22 octombrie, i-a fost admisă cererea de încetare a activităţii la Biroul teritorial DIICOT Buzău. Abatere disciplinară nu a avut, iar orice referinţă la un dosar care îl priveşte pe dumnealui, aflat în lucru, nu poate fi dată publicităţii şi nu putem furniza relaţii despre dosarul penal înregistrat la nivelul altei unităţi de parchet pentru că există riscul afectării anchetei penale”, a spus Gheorghe Petroşel.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here