„Să ne amintim de…” este rubrica realizată de Biblioteca Județeană „Vasile Voiculescu”, prin care, în fiecare zi sunt reamintite evenimente notabile din istorie.

Pe 4 mai 1555 𝗮𝗽𝗮̆𝗿𝗲𝗮 𝗽𝗿𝗶𝗺𝗮 𝗲𝗱𝗶𝘁̦𝗶𝗲 𝗮 „𝗣𝗿𝗼𝗳𝗲𝘁̦𝗶𝗶𝗹𝗼𝗿” 𝗹𝘂𝗶 𝗠𝗶𝗰𝗵𝗲𝗹 𝗱𝗲 𝗡𝗼𝘀𝘁𝗿𝗮𝗱𝗮𝗺𝘂𝘀, 𝗰𝘂 𝗽𝗿𝗶𝗺𝗲𝗹𝗲 𝟯𝟱𝟯 𝗱𝗲 𝘃𝗲𝗿𝘀𝗲𝘁𝗲. Aceste catrene s-au bucurat imediat de succes și l-au introdus pe autor la Curte regelui Henric al II-lea al Franței. De la publicarea sa, cartea a devenit foarte populară în toată lumea, creându-se în jurul său un cult. Timp de 3 ani, Nostradamus a scris peste 900 de catrene despre prezicerea viitorului. În aceste lucrări, a prevestit viitorul lumii, 70% din ele fiind împlinite până în prezent: domnia lui Napoleon, Al Doilea Război Mondial, ascensiunea lui Hitler, asasinarea Președintelui american John F. Kennedy, aselenizarea.

În colecțiile bibliotecii noastre găsiți cărțile „Profeţiile lui Nostradamus”, de Andrea Hall; „Nostradamus, regele întunericului”, de Michel Zévaco; „Nostradamus, profet al lumii moderne”, de Vlaicu Ionescu; „Nostradamus şi sfârşitul lumii”, de Nicolae Stoie.

Pe 4 mai 1646 𝗮𝗽𝗮̆𝗿𝗲𝗮 𝗹𝗮 𝗜𝗮𝘀̦𝗶 „𝗖𝗮𝗿𝘁𝗲𝗮 𝗿𝗼𝗺𝗮̂𝗻𝗲𝗮𝘀𝗰𝗮̆ 𝗱𝗲 𝗶̂𝗻𝘃𝗮̆𝘁̦𝗮̆𝘁𝘂𝗿𝗮̆ 𝗱𝗲 𝗽𝗿𝗮̆𝘃𝗶𝗹𝗲 𝗶̂𝗺𝗽𝗮̆𝗿𝗮̆𝘁𝗲𝘀̦𝘁𝗶 𝘀̦𝗶 𝗱𝗲 𝗹𝗮 𝗮𝗹𝘁𝗲 𝗴𝗶𝘂𝗱𝗲𝘁̦𝗲”, 𝗽𝗿𝗶𝗺𝘂𝗹 𝗰𝗼𝗱 𝗱𝗲 𝗹𝗲𝗴𝗶 𝘁𝗶𝗽𝗮̆𝗿𝗶𝘁 𝗶̂𝗻 𝗹𝗶𝗺𝗯𝗮 𝗿𝗼𝗺𝗮̂𝗻𝗮̆.

Pe 4 mai 1814 𝗡𝗮𝗽𝗼𝗹𝗲𝗼𝗻 𝗜 𝗶̂𝘀̦𝗶 𝗶̂𝗻𝗰𝗲𝗽𝗲𝗮 𝗲𝘅𝗶𝗹𝘂𝗹 (𝗰𝗮𝗿𝗲 𝘃𝗮 𝗱𝘂𝗿𝗮 𝟭𝟬𝟬 𝗱𝗲 𝘇𝗶𝗹𝗲) 𝗽𝗲 𝗶𝗻𝘀𝘂𝗹𝗮 𝗘𝗹𝗯𝗮.

Pe 4 mai 1929 se năștea la Ixelles, Belgia, 𝗔𝘂𝗱𝗿𝗲𝘆 𝗛𝗲𝗽𝗯𝘂𝗿𝗻 (d. 1993), una dintre cele mai apreciate actriţe de la Hollywood, considerată şi în prezent printre cele mai frumoase femei din toate timpurile. A fost fiica baronesei Ella van Heemstra, o aristocrată olandeză, şi a lui Joseph Ruston, un englez care nu era aproape deloc implicat în viaţa familiei. Cei doi părinţi ai lui Audrey erau simpatizanţi nazişti. Pentru a se întreține financiar a lucrat și ca model pentru diverși creatori de modă, apoi a apărut în câteva filme britanice, oferindu-i-se un rol principal într-un spectacol de pe Broadway, unde se face remarcată. Prima sa producție hollywoodiană este filmul „Vacanță la Roma” din 1953 unde deține rolul principal, alături de Gregory Peck. Filmul este un succes imens, iar Audrey câștigă Premiul Oscar pentru cea mai bună actriță pentru prestația sa. Imaginea actriţei care a fascinat Hollywood-ul este în continuare folosită în numeroase campanii publicitare. Stilul ei continuă să aibă succes în rândul femeilor şi în ziua de azi.

La secția Multimedia a bibliotecii noastre găsiți mai multe filme cu marea actriță: „Breakfast at Tiffany’s”, „Război şi pace”, „Sabrina”, „Parisul zgomotos”.

Pe 4 mai 1953 𝗘𝗿𝗻𝗲𝘀𝘁 𝗛𝗲𝗺𝗶𝗻𝗴𝘄𝗮𝘆 𝗰𝗮̂𝘀̦𝘁𝗶𝗴𝗮̆ 𝗽𝗿𝗲𝗺𝗶𝘂𝗹 𝗣𝘂𝗹𝗶𝘁𝘇𝗲𝗿 𝗽𝗲𝗻𝘁𝗿𝘂 𝗿𝗼𝗺𝗮𝗻𝘂𝗹 „𝗕𝗮̆𝘁𝗿𝗮̂𝗻𝘂𝗹 𝘀̦𝗶 𝗺𝗮𝗿𝗲𝗮”. Cartea poate fi găsită și în colecțiile bibliotecii noastre.

Pe 4 mai 1955 se năștea buzoianca 𝗠𝗶𝗵𝗮𝗲𝗹𝗮 𝗥𝘂𝗻𝗰𝗲𝗮𝗻𝘂 (d. 1989), una dintre cele mai bune voci feminine din muzică ușoară românească. A fost o artistă liberă, o prezenţă aproape occidentală şi o profesoară dedicată studenţilor ei. A murit prematur şi tragic, într-un episod violent care a şocat toată ţara, dar, după 30 de ani, muzica ei încă este ascultată și astăzi. Mihaela Runceanu a absolvit, ca șef de promoție, Liceul de Muzică și Arte Plastice din Buzău, în 1974. În perioada liceului a cântat în orchestra simfonică a orașului, alături de care a cântat și în străinătate. În 1973 a câștigat Premiul I la concursul „Tinerețea Buzoiană”, cu piesa „Anilor” de Petre Magdin. În 1974 a fost admisă la Conservatorul de muzică „Ciprian Porumbescu” (cu media 9,95) și urmează, în paralel, cursurile școlii Populare de Artă din București. În perioada 1979-1980, a activat ca profesoară de vioară la Liceul de muzică din Buzău, pe care îl absolvise cu numai șase ani în urmă. Tot la Buzău, face parte din formația „Nona”, condusă de profesorul Xenti Stănescu. În 1980 Mihaela Runceanu a devenit profesoară la Şcoala Populară de Artă din Bucureşti, unde i-a avut elevi pe Adrian Enache, Mădălina Manole, Silvia Dumitrescu şi Nicola (Nicoleta Alexandru).

În colecțiile bibliotecii noastre găsiți volumele „Mihaela Runceanu, un cântec ucis”, „Viaţa şi moartea Mihaelei Runceanu” și „Pagini din procesul asasinului Mihaelei Runceanu”, scrise de Nicolae Peneș.

Tot pe 4 mai 1955 înceta din viață, departe de țară, 𝗚𝗲𝗼𝗿𝗴𝗲 𝗘𝗻𝗲𝘀𝗰𝘂 (n. 1881), considerat cel mai important muzician român. Comuniștii însă l-au îndepărtat de România. I-au luat tot. I-au cerut să-și ardă pașaportul cu stema regală pe el. Enescu i-a ignorat pe toți și, în 1946, a ajuns la Paris. Spondiloza l-a nimicit, atacul cerebral, cel de-al doilea, l-a culcat la pat. Omul care era invitat de Regina Elisabeta a României să cânte la Palatul Peleș a murit singur, fără lumânare, la etajul patru al unui hotel parizian, acolo unde-și trăise ultimele clipe alături de Mutzerli, câinele credincios.

În colecțiile bibliotecii noastre găsiți mai multe volume dedicate vieții și operei marelui muzician: „George Enescu”, de George Bălan; „Amintirile lui George Enescu”, de Bernard Gavoty; „Povestiri despre George Enescu”, de Ionel Hristea; „Mărturii despre George Enescu”, de Lajos Pintér etc.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here