Să ne amintim de… | Rubrică realizată cu sprijinul Bibliotecii Județene

• 27 𝒎𝒂𝒊 1896 – 𝑯𝒊𝒈𝒉-𝒍𝒊𝒇𝒆-𝒖𝒍 𝒃𝒖𝒄𝒖𝒓𝒆𝒔̦𝒕𝒆𝒂𝒏 𝒔𝒆 𝒊̂𝒎𝒃𝒖𝒍𝒛𝒆𝒂 𝒊̂𝒏𝒕𝒓-𝒐 𝒄𝒍𝒂̆𝒅𝒊𝒓𝒆 𝒅𝒊𝒏 𝑪𝒂𝒑𝒊𝒕𝒂𝒍𝒂̆ 𝒄𝒂 𝒔𝒂̆ 𝒗𝒂𝒅𝒂̆ „𝒎𝒊𝒏𝒖𝒏𝒆𝒂 𝒔𝒆𝒄𝒐𝒍𝒖𝒍𝒖𝒊” 𝒂𝒅𝒖𝒔𝒂̆ 𝒅𝒆 𝒍𝒂 𝑷𝒂𝒓𝒊𝒔: 𝒑𝒓𝒆𝒛𝒆𝒏𝒕̦𝒂 𝒄𝒊𝒏𝒆𝒎𝒂𝒕𝒐𝒈𝒓𝒂𝒇𝒖𝒍𝒖𝒊 𝑳𝒖𝒎𝒊𝒆̀𝒓𝒆 𝒊̂𝒏 𝑹𝒐𝒎𝒂̂𝒏𝒊𝒂, 𝒍𝒂 𝒄𝒊𝒏𝒄𝒊 𝒍𝒖𝒏𝒊 𝒅𝒖𝒑𝒂̆ 𝒓𝒆𝒑𝒓𝒆𝒛𝒆𝒏𝒕𝒂𝒕̧𝒊𝒂 𝒑𝒂𝒓𝒊𝒛𝒊𝒂𝒏𝒂̆

În urmă cu 126 de ani, pe 27 mai 1896, avea loc prima proiecţie cinematografică din România, odată cu sosirea cinematografului Lumiere în București, la cinci luni după reprezentaţia de la Paris.

Evenimentul a avut loc la sediul ziarului „L’Indépendance Roumaine” din Bucureşti, care se afla pe strada Clemenţei nr. 1, de pe Calea Victoriei.

După ce cinematograful fraților Lumiere înregistrase un succes răsunător în toate capitalele europene, ziarul bucureștean „L’Indépendance Roumaine” a intuit câştigurile pe care le-ar putea avea aducând „proiecțiile luminoase” la Bucureşti, pe cheltuiala proprie. Astfel, publicația a început o adevărată campanie de promovare a noutății reprezentate de invenția fraților Lumière.

𝑰̂𝒏 𝒛𝒊𝒖𝒂 𝒊̂𝒏 𝒄𝒂𝒓𝒆 𝒄𝒊𝒏𝒆𝒎𝒂𝒕𝒐𝒈𝒓𝒂𝒇𝒖𝒍 𝒂 𝒊𝒏𝒕𝒓𝒂𝒕 𝒊̂𝒏 𝒕̦𝒂𝒓𝒂̆, 𝒑𝒆 𝒑𝒓𝒊𝒎𝒂 𝒑𝒂𝒈𝒊𝒏𝒂̆ 𝒂𝒑𝒂𝒓𝒆 𝒔𝒄𝒓𝒊𝒔: „𝑰̂𝒏 𝒔𝒇𝒂̂𝒓𝒔̧𝒊𝒕, 𝒂 𝒔𝒐𝒔𝒊𝒕! 𝑨𝒄𝒆𝒂𝒔𝒕𝒂̆ 𝒕𝒓𝒖𝒇𝒂𝒏𝒅𝒂 𝒑𝒆 𝒄𝒂𝒓𝒆 𝒊̂𝒏𝒕𝒓𝒆𝒈 𝑩𝒖𝒄𝒖𝒓𝒆𝒔̧𝒕𝒊𝒖𝒍 𝒔𝒆 𝒗𝒂 𝒈𝒓𝒂̆𝒃𝒊 𝒔𝒂̆ 𝒐 𝒅𝒆𝒈𝒖𝒔𝒕𝒆 𝒂 𝒅𝒆𝒃𝒂𝒓𝒄𝒂𝒕 𝒊𝒆𝒓𝒊 𝒅𝒊𝒎𝒊𝒏𝒆𝒂𝒕̦𝒂̆.”

Pe 27 mai 1896, la primul etaj al ziarului L’Indépendance Roumaine, decorat elegant cu un covor roşu şi draperii de catifea şi plin cu aristocraţia aleasǎ a Bucureştiului, lumina se stinge şi spectacolul începe. Potrivit publicației, cei prezenţi la proiecţie trec de la mirare la teamǎ, de la confuzie la nedumerire.

Proiecţiile erau scurte, durau în jur de unu, două minute.

Lumea a stat în picioare, iar punctul culminant al proiecţiei a fost „tabloul înfǎţişând sosirea unui tren. Vǎzând cum se apropie locomotiva şi vagoanele tixite cu pasageri, publicul ţâşnise de pe locuri, înspǎimântat.”

Potrivit presei vremii, prima reprezentație s-a confruntat și cu probleme tehnice, fapt pentru care a fost reluată, de data aceasta cu succes, următoarea seară.

Ȋn acelaşi an, cinematograful avea să ajungă şi în alte oraşe, în sǎli de spectacole sau, pur şi simplu, în barǎci improvizate, berǎrii sau corturi de circ, publicul român devenind din ce în ce mai avid sǎ vadǎ „nǎzdrǎvǎnia franţuzului”.

𝑴𝒂𝒊 𝒎𝒖𝒍𝒕𝒆 𝒅𝒆𝒕𝒂𝒍𝒊𝒊 𝒅𝒆𝒔𝒑𝒓𝒆 𝒂𝒄𝒆𝒔𝒕 𝒆𝒗𝒆𝒏𝒊𝒎𝒆𝒏𝒕 𝒈𝒂̆𝒔𝒊𝒕̦𝒊 𝒊̂𝒏 𝒄𝒐𝒍𝒆𝒄𝒕̦𝒊𝒊𝒍𝒆 𝑩𝒊𝒃𝒍𝒊𝒐𝒕𝒆𝒄𝒊𝒊 𝑱𝒖𝒅𝒆𝒕̦𝒆𝒏𝒆 „𝑽. 𝑽𝒐𝒊𝒄𝒖𝒍𝒆𝒔𝒄𝒖”, 𝒊̂𝒏 𝒄𝒂𝒓𝒕𝒆𝒂 „𝑰𝒔𝒕𝒐𝒓𝒊𝒂 𝒇𝒊𝒍𝒎𝒖𝒍𝒖𝒊 𝒓𝒐𝒎𝒂̂𝒏𝒆𝒔𝒄”, 𝒅𝒆 𝑪𝒂̆𝒍𝒊𝒏 𝑪𝒂̆𝒍𝒊𝒎𝒂𝒏.