margarit petroselŞeful procurorului suspendat de la DIICOT Buzău care ar fi jucat la poker banii de flagrant ştia despre infracţiunile comise de acesta şi a formulat o plângere penală împotriva lui, se arată într-un raport al Inspecţiei Judiciare (IJ).

Potrivit sursei citate, procurorul şef al DIICOT Buzău, Nicolae Petroşel, a formulat o plângere penală împotriva lui George Mărgărit, pentru săvârşirea infracţiunilor de delapidare, abuz în serviciu şi gestiune frauduloasă.

Anterior depunerii plângerii penale, Petroşel a încercat să îl contacteze pe Mărgărit, pentru a recupera mai multe sume de bani primite de acesta pentru organizarea unor flagrante, se mai arată în concluziile raportului IJ.

Conform documentului citat, şeful DIICOT Buzău, în urma unor verificări, a constatat că George Mărgărit nu a depus sumele de bani confiscate cu ocazia unor percheziţii făcute în mai multe dosare. În urma acestei constatări, Nicolae Petroşel a informat conducerea DIICOT.

Fostul procuror DIICOT George Mărgărit a fost trimis în judecată de Direcţia Naţională Anticorupţie, fiind acuzat că ar fi jucat la poker banii destinaţi unui flagrant şi ar fi luat bani ridicaţi în timpul unor percheziţii.

George Mărgărit, procuror în cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Biroul Teritorial Buzău la data comiterii faptelor, va fi judecat, în stare de libertate, de magistraţii instanţei supreme, pentru delapidare şi abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial, în formă calificată.

Potrivit rechizitoriului procurorilor Direcţiei Naţionale Anticorupţie, în perioada 2012 – 2013, George Mărgărit nu şi-a îndeplinit atribuţiile de serviciu referitoare la activitatea de urmărire penală desfăşurată în şase dosare penale, privind dispunerea măsurilor asigurătorii de indisponibilizare, prin instituirea sechestrului, asupra sumelor de bani şi a bunurilor ridicate cu ocazia percheziţiilor, în sumă totală de 420.313 lei, 7.140 de euro, 121 de dolari şi 30 de lire sterline.

„În unele cazuri, deşi a luat asemenea măsuri, nu a dispus consemnarea sumelor şi a bunurilor în discuţie la bancă, pe numele învinuiţilor, la dispoziţia parchetului, cauzând o vătămare a intereselor legale a 16 persoane implicate în aceste cauze”, au scris procurorii anticorupţie în actul de sesizare a instanţei.

Anchetatorii îl mai acuză pe Mărgărit că nu a dispus măsurile legale pentru restituirea sumelor de bani sau a bunurilor ridicate la percheziţiile domiciliare, care nu aveau legătură cu cauzele penale în cadrul cărora au fost dispuse şi efectuate aceste percheziţii, banii fiind cheltuiţi de procuror în interes personal.

În cursul lunii octombrie, Mărgărit şi-a însuşit 13.500 de euro, dintr-un fond de flagrant de 40.000 de euro. Procurorul ceruse cei 40.000 de euro de la conducerea DIICOT – Structura Centrală pentru a realiza o acţiune de prindere în flagrant delict a unor persoane suspectate că ar comite infracţiuni de trafic de droguri de risc. Această sumă a fost recuperată ulterior.

În 28 noiembrie, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a respins propunerea de arestare preventivă a lui George Mărgărit, formulată de Direcţia Naţională Anticorupţie, şi a dispus interdicţia de a părăsi ţara, pe o durată de 30 de zile, măsură ce a fost prelungită până la 26 ianuarie 2014.

George Mărgărit a depus la Consiliul Superior al Magistraturii o cerere în care solicita ca din 1 noiembrie să nu mai activeze în DIICOT Buzău şi să fie mutat la Parchetul Judecătoriei Buzău, unde însă nu s-a prezentat la serviciu.

După reţinerea lui, procurorul George Mărgărit şi-a dat demisia, decretul privind eliberarea sa din funcţia de procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Buzău fiind semnat de preşedintele Traian Băsescu în 2 decembrie 2013.

Direcţia Naţională Anticorupţie a transmis iniţial cererea de arestare preventivă Curţii de Apel Bucureşti, iar aceasta a respins propunerea, în 14 noiembrie 2013, lăsându-l liber pe fostul procuror DIICOT.

Publicam mai jos Comunicatul privind admiterea de către Plenul CSM a cererii de apărare a reputaţiei profesionale a domnului  Petroşel Nicolae, procuror şef  în cadrul DIICOT- Biroul Teritorial Buzău:

În şedinţa din data de 6 martie 2014, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a analizat rezultatele verificărilor efectuate de Inspecţia Judiciară privind cererea de apărare a reputaţiei profesionale formulată de domnul Petroşel Nicolae, procuror şef în cadrul DIICOT-Biroul Teritorial Buzău, cu privire la publicarea articolului de presă „Procurorul Petroşel, şeful lui Mărgărit, complice sau incompetenţă”, în cotidianul „Viaţa Buzăului” la data de 12.11.2013.                        

 În urma verificărilor efectuate de către inspectorii judiciari, potrivit dispoziţiilor art. 54 alin. 2 din Regulamentul privind normele pentru efectuarea lucrărilor de inspecţie de către Direcţia de inspecţie pentru procurori şi de către Direcţia de inspecţie pentru judecători, au rezultat următoarele:

I.  În cuprinsul articolului de presă menţionat este prezentată inexact starea de fapt care a fost reţinută în sarcina procurorului Mărgărit George şi persoanele care au sesizat organele de urmărire penală competente deoarece, la data de 21.10.2013, domnul Nicolae Petroşel, procuror şef al Biroului Teritorial Buzău din cadrul DIICOT, a formulat o plângere penală împotriva procurorului Mărgărit George, din cadrul aceleiaşi unităţi de parchet, pentru săvârşirea infracţiunilor de delapidare, abuz în serviciu şi gestiune frauduloasă.

A rezultat, de asemenea, că, anterior depunerii plângerii penale, procurorul şef Petroşel Nicolae a efectuat mai multe demersuri în vederea contactării procurorul Mărgărit George şi recuperarea sumelor de bani primite de acesta pentru organizarea unor flagrante.

Astfel:

– deoarece în perioada 8-9.10.2013 procurorul Mărgărit George nu a putut fi contactat, procurorul şef a informat Serviciul Teritorial Ploieşti şi Structura Centrală –Serviciul Antidrog şi la data de 10.10.2013 s-a procedat la desigilarea dulapului în care trebuiau depozitate sumele de bani şi s-a constat lipsa sumei de 13.500 de Euro din totalul de 40.000 de Euro primiţi pentru flagrant;

– în data de 11.10.2013 soţia procurorului Mărgărit George a predat procurorului şef Petroşel Nicolae suma lipsă iar acesta, în aceeaşi zi, a restituit întreaga sumă de 40.000 de Euro către DIICOT – Structura Centrală;

– urmare a înregistrării, la data de 17.10.2013, la Biroul Teritorial DIICOT Buzău, a sesizării unui învinuit referitoare la situaţia unor sume de bani ridicate de procurorul Mărgărit George cu ocazia percheziţiei domiciliare, procurorul şef a dispus acestuia, prin ordin rezolutiv la aceeaşi dată, să comunice petentului răspuns însoţit de o copie a ordonanţei de sechestru şi o copie a recipisei de consemnare a sumelor de bani la CEC BANK (ca dovadă îndeplinirii procedurii prevăzută de art.142 din regulamentul DIICOT). Deoarece procurorul Mărgărit  George nu s-a conformat dispoziţiei, în termenul acordat, i-au fost solicitate explicaţii acesta recunoscând că şi-a însuşit sumele de bani şi că a procedat similar şi în alte dosare.

– procurorul şef, Petroşel Nicolae a constatat, în urma verificărilor din data de 18.10.2013, că au existat situaţii de nedepunere, la CEC BANK SA, a sumelor de bani ridicate de către procurorul Mărgărit George cu ocazia efectuării unor percheziţii şi în alte dosare astfel că a procedat la informarea conducerii DIICOT.

În raport de cele rezultate în urma verificărilor, inspectorii judiciari au apreciat că informaţiile din articolul publicat la data de 12.11.2013, în cotidianul Viaţa Buzăului şi care îl vizează pe procurorul şef Petroşel Nicolae sunt nereale sau parţial adevărate. Totodată, în opinia inspectorilor judiciari, consideraţiile autorului cu privire la cunoaşterea de către procurorul şef a comportamentului manifestat de procurorul Mărgărit George înafara orelor de serviciu, la încadrarea procurorilor DIICOT şi la temeinicia măsurii disjungerii în dosarul menţionat sunt nefondate şi răuvoitoare.

Inspectorii judiciari au constatat că procurorul şef Petroşel Nicolae a acţionat cu diligenţa cerută de funcţia de conducere îndeplinită, aducând la cunoştinţa procurorilor ierarhic superiori situaţia creată prin acţiunile procurorului Mărgărit George şi a formulat plângere penală împotriva acestuia în momentul când a avut suficiente date privind săvârşirea infracţiunilor.

Au constatat, de asemenea, că afirmaţia, din cuprinsul articolului, conform căreia procurorul Mărgărit George este cercetat de către PICCJ la sesizarea DIICOT este nereală, cercetarea fiind făcută la sesizarea procurorului şef Petroşel Nicolae şi face referire la toate sumele constatate lipsă.

Inspectorii judiciari au arătat că nu există nicio dovadă a faptului că procurorul şef Petroşel Nicolae ar fi fost avertizat de către SRI sau SIPI cu privire la comportamentul procurorului Mărgărit George.

Totodată, în opinia inspectorilor judiciari, consideraţiile expuse de autorul articolului referitoare la încadrarea procurorilor în cadrul DIICOT sunt subiective, prezentarea fiind făcută incomplet fără referiri la dispoziţiile legale, lăsând impresia că activitatea de numire este la discreţia procurorului general, fără respectarea unor criterii obiective. 

II. Inspectorii au constat că autorul articolului face referire şi la măsurile dispuse de către procurorul Petroşel Nicolae, în anul 2001, într-un dosar al Parchetului de pe lângă Tribunalul Buzău. În acest dosar Judecătoria Ineu şi Curtea de Apel Timişoara au dispus achitarea inculpaţilor. Urmare a acestei soluţii, cele două persoane achitate au formulat acţiuni civile pentru repararea prejudiciului cauzat prin erori judiciare. Prin deciziile ICCJ, au fost admise, în parte, acţiunile civile pentru repararea de prejudicii decurgând din erori judiciare şi a fost obligat Statul Român, prin Ministerul Finanţelor Publice, să plătească daune materiale şi daune morale.

Raportat la cele constate referitor la arestarea, trimiterea în judecată şi achitarea definitivă în acest dosar, precum şi la obligarea Statului Român la plata despăgubirilor, inspectorii judiciari au apreciat că afirmaţiile din cuprinsul articolului de presă corespund adevărului, astfel că cererea, domnului procuror Petroşel Nicolae, de apărare a reputaţiei profesionale, sub acest aspect, este nemotivată.

*               *              *

Independenţa şi imparţialitatea procurorilor, precum şi necesitatea respectării acestora este prevăzută în reglementări interne şi internaţionale, astfel:

Conform dispoziţiilor art. 30 alin.1 şi 6 din Constituţie „libertatea de exprimare a gândurilor, opiniilor sau credinţelor şi libertatea creaţiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare în public, sunt inviolabile însă, libertatea de exprimare nu poate prejudicia demnitatea, onoarea, viaţa particulară a persoanei şi nici dreptul la propria imagine.”

Dreptul la exprimare este un drept constituţional, însă nu este unul absolut, acesta fiind susceptibil de anumite restrângeri, în ipoteza în care folosirea libertăţii de exprimare este îndreptată împotriva unor valori pe care statul le poate în mod legitim apăra, cum ar fi autoritatea şi imparţialitatea puterii judecătoreşti.

Referindu-se la restrângerea libertăţii de exprimare în scopul garantării autorităţii şi imparţialităţii puterii judecătoreşti, CEDO, în cauza „Bradford contra Danemarcei„, a decis că „interesul de a proteja reputaţia şi a asigura autoritatea magistraţilor este superior aceluia de a permite o discuţie liberă asupra imparţialităţii acestora”. De asemenea, în cauza  Pager şi Oberschlick contra Austriei” s-a statuat că „ activitatea justiţiei nu poate fi discutată fără să se aibă în vedere anumite limite pentru a nu submina autoritatea acesteia, comandament deosebit de important într-un stat de drept”.

Prezentarea incompletă a unor informaţii privind activitatea profesională a unui procuror este contrară prevederilor art. 1 din Codul deontologic al ziaristului, conform cărora ziaristul are datoria primordială de a relata adevărul, obligaţie ce decurge din dreptul constituţional al publicului de a fi corect informat. Acest mod de prezentare este în discordanţă şi cu reglementarea cuprinsă în art. 6 din rezoluţia nr.1003 (1993) a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei cu privire la etica ziaristică, potrivit căreia opiniile exprimate sub formă de comentarii ale unor evenimente sau acţiuni cu referinţă la persoane sau instituţii, nu trebuie să nege sau să ascundă în mod intenţionat fapte sau date reale.

În cazul Sunday Times versus Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, CEDO a precizat că „articolul 10 garantează nu numai dreptul presei de a informa publicul, ci şi dreptul publicului de a fi informat într-un mod adecvat”, condiţie esenţială pentru formarea unui public instruit.

Folosirea unui limbaj agresiv, de către autorul articolului, prin care au fost prezentate opiniile personale ale jurnalistului în legătură cu pregătirea şi activitatea profesională a procurorului, sunt contrare prevederilor art.5 teza II din rezoluţia nr. 1003 (1993), conform cărora deşi opiniile sunt inevitabil subiective şi, prin urmare nu trebuie supuse criteriului adevărului, ele trebuie totuşi exprimate într-o manieră onestă şi etică.

Inspectorii judiciari au apreciat că prin opiniile exprimate în cuprinsul articolului publicat în cotidianul „Viaţa Buzăului”, la data de 12.11.2013, s-a indus ideea că procurorul şef al Biroului Teritorial Buzău din cadrul DIIOCOT, Nicolae Petroşel ar fi avut cunoştinţă de însuşirea sumelor de bani de către procurorul Mărgărit George, dar nu ar fi luat măsurile care se impuneau, fie din complicitate cu acesta, fie din incompetenţă, aceste opinii afectând reputaţia profesională.

Aceleaşi consecinţe asupra reputaţiei profesionale a procurorului şef au şi susţinerile neîntemeiate referitoare la faptul că nu se vorbeşte despre sumele de bani ridicate de la un cetăţean din Cluj, sugerându-se că la nivelul Biroului DIICOT Buzău nu se cunoaşte situaţia de fapt în ansamblul său, la modul de selectare şi numire a procurorilor în cadrul DIICOT, a temeiniciei soluţiei dispusă într-un dosar al PNA.

Luând în considerare aspectele prezentate în raportul Inspecţiei Judiciare, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a procedat la admiterea, în parte, a cererii de apărare a reputaţiei profesionale formulată de către domnul Petroşel Nicolae, procuror şef al  Biroului Teritorial Buzău din cadrul DIICOT.

CONSILIUL SUPERIOR AL MAGISTRATURII

Biroul de Informare Publică şi Relaţii cu Mass Media

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here