Să porți ceva roșu, să ai bani în buzunar și mănânci struguri, noaptea dintre ani este plină de superstiții în tradiția românească. Pe lânga acestea, de Anul Nou sunt legate o serie de obiceiuri tradiționale care s-au păstrat pana în zilele noastre.

Printre cele mai cunoscute superstiții legate de noaptea de Anul Nou se numără:

–   Dacă dai bani, fie și cu împrumut, în noaptea de Revelion și în prima zi a noului an, vei avea probleme financiare și datorii tot anul; în mod similar, pentru a avea parte de belșug tot anul, noaptea dintre ani trebuie să te prindă cu bani în buzunar; și tot pentru a avea parte de belșug, primul om care va trece primul pragul casei în noul an trebuie să fie de sex masculin; de asemenea, Noul An nu trebuie să te prindă cu datorii;

–   În noaptea de Revelion precum și în prima zi a noului an, femeile trebuie să poarte lenjerie intimă roșie, culoarea vitalității și a dragostei;

–   Pentru a-ți merge bine tot anul, ora 12 noaptea trebuie să te „prindă” cu haine noi;

–   În noaptea de Revelion trebuie să faceti cât mai mult zgomot pentru alungarea spiritelor rele;

–   În prima zi a noului an nu se aruncă nimic din casă, nici măcar gunoiul (se consideră că astfel îți „arunci” norocul);

 –  Dacă iți săruți partenerul sub vâsc la miezul nopții, vei avea parte de dragoste tot anul;

–   La miezul nopții trebuie să-ți pui o dorință, despre care se spune că are toate șansele să se împlinească.

De noaptea dintre ani sunt legate o serie de tradiții și obiceiuri specifice fiecărui popor. La noi tradiția populară abundă de obiceiuri precum cel de prognozare a vremii și a recoltelor din noul an ori aflarea duratei vieții și a norocului membrilor familiei. Pentru prognozarea vremii, conform așa-numitului calendar din foi, o ceapă era tăiată în 12 părți egale, corespunzătoare fiecărei luni a anului iar în cojile astfel obținute se punea sare, în cantități egale. Foile de ceapă erau așezate apoi pe masă sau pe vatra sobei, în ordinea în care se succed lunile în an, iar în dimineața zilei de 1 ianuarie se apreciau lunile ploiase în funcție de apa acumulată în cupele foilor de ceapă.

Pentru estimarea culturilor din anul viitor se face în noaptea de Anul Nou calendarul de cărbuni. Astfel, pentru fiecare plantă (porumb, grâu, cartof, sfeclă etc.) ce urmează a fi semănată în anul următor se alege câte un carbune aprins care se pune pe o tavă sau pe marginea vetrei și se lasă până dimineață. Toți cărbunii trebuie să fie de aceeași mărime. Cantitatea de cenușă rezultată de la fiecare carbune reprezintă rodul recoltei corespunzător plantei alese și astfel se determină ce cantitate din fiecare cultură va fi semănată primavara.

Un alt obicei al noptii dintre ani este cel al sărutului sub vâsc, plantă sacră în tradiția multor popoare. Vâscul este simbolul iernii și al sărbătorilor de iarnă iar obiceiul sărutului sub vâsc aparține scandinavilor, care asociau vâscul cu zeița dragostei, Frig.

În Ajunul Anului Nou, în unele zone se practica mersul cu Plugușorul și jocurile cu măști (capra, ursul, căluțul și cerbul), iar în dimineața noului an, pe 1 ianuarie, se merge cu Sorcova. Obiceiul Plugușorului este legat de speranta fertilității, versurile sale prezentând practicile agricole și urări de recolte bogate. În schimbul acestor urări, copiiii primesc daruri simbolice, colaci, fructe sau bani.

Sorcova este obiceiul conform căruia în dimineața zilei de 1 ianuarie copiii, dar și cei mari, merg și seamănă, simbolic, cu boabe de grâu și orez, pe care le aruncă în casă.

Pe plan culinar, pe masa de Revelion trebuie să se găsească 12 feluri diferite de mâncare, corespunzătoare celor 12 luni ale anului.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here