firma-impozit-laszlo-radulyImpozitul forfetar reprezinta noua categorie de impozit pe care autoritatile vor s-o introduca in Codul Fiscal de la 1 ianuarie 2014. Mai exact, hotelierii si alte IMM-uri din turism, service-urile auto, restaurantele, barurile si cafenele ar putea achita de la inceputul anului viitor impozitul forfetar, potrivit unui proiect de lege lansat in dezbatere publica de Ministerul Finantelor. Valoarea noului impozit va varia in functie de tipul de activitate, suprafata, localitate si sezon. AvocatNet.ro iti spune astazi cum se calculeaza exact noul impozit pentru fiecare tip de activitate.

De la 1 ianuarie 2014 modul de impozitare ar putea fi modificat pentru cateva categorii de contribuabili. Prevederea este cuprinsa intr-un proiect de lege ce modifica si completeaza Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, lansat in dezbatere publica de Ministerul de Finante pe pagina proprie de internet.

Potrivit documentului citat, de la inceputul anului viitor vor fi obligati sa plateasca impozitul forfetar contribuabilii persoane juridice care la data de 31 decembrie a anului fiscal precedent indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii:

desfasoara activitati principale in domeniile serviciilor de cazare si alimentatie publica – hoteluri, pensiuni, restaurante, baruri – cafenele, precum si in domeniul intretinerea si repararea autovehiculelor;

au realizat o cifra de afaceri anuala neta de pana la 50 milioane euro, echivalent in lei, sau detin active totale care nu depasesc echivalentul in lei a 43 milioane euro, conform ultimei situatii financiare aprobate;

au un numar mediu anual de salariati mai mic de 250 si nu se afla in dizolvare, potrivit legii.

Atentie! Cifra de afaceri anuala neta si activele totale sunt cele din situatiile financiare anuale. Cursul de schimb pentru determinarea echivalentului in euro este cel de la inchiderea exercitiului financiar precedent celui pentru care se datoreaza impozitul.

In plus, IMM-urile vor plati impozitul forfetar doar daca ponderea veniturilor obtinute in anul precedent din desfasurarea activitatilor cu codurile CAEN vizate in total venituri este de peste 70%. Pentru a determina aceasta pondere, contribuabilii scad din totalul veniturilor costurile stocurilor de produse, cele ale serviciilor in curs de executie, cele din productia de imobilizari corporale si necorporale, cele din subventii, cele din provizioane si ajustari pentru depreciere sau pierdere de valoare, cele din restituirea sau anularea unor dobanzi si/sau penalitati de intarziere, care au fost cheltuieli nedeductibile la calculul profitului impozabil, cele din despagubiri, de la societatile de asigurare/reasigurare, pentru pagubele produse bunurilor de natura stocurilor sau a activelor corporale proprii si cele aferente reducerilor comerciale acordate.

Potrivit proiectului legislativ, impozitul forfetar va fi platit si de persoanele juridice romane care se infiinteaza in cursul anului, inclusiv contribuabilii care apar dupa reorganizari ale altor companii, si indeplinesc conditiile mentionate. De asemenea, contribuabilii care devin inactivi temporar vor reveni la plata impozitului forfetar, odata cu reluarea activitatii.

Persoanele juridice romane nu mai platesc impozitul forfetar incepand cu anul fiscal urmator anului in care nu mai indeplinesc una dintre conditiile mentionate.

In cazul unui contribuabil care isi inceteaza activitatea in cursul anului, perioada impozabila este cea din an in care persoana juridica a existat, conform actului regislativ propus.

Formulele de calcul pentru impozitul forfetar

Impozitul forfetar este unul anual, iar declararea si plata acestuia se va efectua trimestrial pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare trimestrului pentru care se datoreaza impozitul.

Contribuabilii care inceteaza sa existe in cursul anului au obligatia de a declara si plati impozitul forfetar, pana la data incheierii perioadei impozabile, potrivit legii, luand in calcul, daca este cazul, si impozitul forfetar declarat si platit in trimestrele anterioare, potrivit proiectului de lege.

Formula de calcul a impozitului forfetar in cazul activitatilor de intretinere si reparare a autovehiculelor este urmatoarea:

impozit forfetar anual/unitate = 12*(s*A+z*A+t*A+m*A+v*A).

unde:

12 – numarul de luni

s – coeficientul activitati de spalatorie auto

z – coeficientul activitatii de vopsitorie

t – coeficientul activitatii de tinichigerie

m – coeficientul activitatii de mecanica si ITP

v – coeficientul activitatii de vulcanizare

A – suprafata in care se desfasoara activitatea, in mp.

Pentru restaurante, catering, baruri, cafenele si alte activitati de alimentatie, precum si de servire a bauturilor, impozitarea forfetara se va face dupa formula impozit forfetar anual/unitate = k*(x +y*q)*z.

unde:

k – 1.400, valoarea impozitului standard, in lei

x – variabila in functie de rangul localitatii

y – variabila in functie de suprafata utila a locatiei

z – coeficientul de sezonalitate

q – 0,8 coeficientul de ajustare pentru spatiu tehnic.

In cazul barurilor si cafenelor:

k – 900 de lei

q – 0,9.

La hoteluri, pensiuni, campinguri, tabere si alte servicii de cazare, in impozitul forfetar anual per unitate se ia in calcul doar valoarea impozitului standard, in lei, si numarul de locuri de cazare pe unitate.

Toate formulele de calcul sunt detaliate in fisierele atasate.

Impozitul forfetar pentru mai multe activitati se determina prin insumarea acestora

In proiectul de lege mentionat se precizeaza, totodata, modalitatea de calcul in cazul in care apar exceptii de la regula. Astfel, daca in cursul anului fiscal, contribuabilii realizeaza venituri din desfasurarea altor activitati decat cele care intra sub incidenta impozitului forfetar, acestia ar putea datora un impozit forfetar de 3% aplicat asupra diferentei dintre totalul veniturilor realizate din aceste activitati si veniturile din care se calculeaza impozitul forfetar.

Veniturile din alte activitati luate in calcul sunt cele de la 31 decembrie a anului pentru care se calculeaza impozitul. De asemenea, in acest caz, impozitul se declara si se plateste anual pana la data de 25 martie, inclusiv, a anului urmator celui pentru care se datoreaza.

De asemenea, pentru contribuabilii care desfasoara mai multe dintre activitatile vizate de impozitul forfetar, cu exceptia celor care activeaza printr-un complex hotelier, impozitul datorat se determina prin insumarea impozitului determinat conform formulelor corespunzatoare fiecarei activitati desfasurate.

Daca in cursul unui anul intervin modificari, contribuabilul recalculeaza, in mod corespunzator, din trimestrul urmator acestei modificari, impozitul forfetar aferent perioadei ramase din anul fiscal, se mai arata in proiectul legislativ. Aceste modificari pot fi inceperea sau incetarea unei activitati, schimbarea suprafetelor aferente desfasurarii fiecarei activitati, indeplinirea conditiilor care au stat la baza eliberarii certificatului de clasificare sau numarul locurilor de cazare.

La stabilirea coeficientilor din impozitul forfetar pentru auto au luat in calcul particularitatile domeniului

Conform proiectului citat, la stabilirea coeficientilor pentru cei care se ocupa de intretinerea si repararea autovehiculelor s-au analizat un numar de 10.075 de contribuabili, conform noului proiect de lege. Conform Agentiei Nationale de Administrare Fiscala, 2.867 de contribuabilii din acest domeniu au platit impozitul pe profit in anul 2011, valoarea contributiei lor la bugetul de stat reprezintand suma de aproximativ 32,686 de milioane de lei. Din aceste sume, rezulta un impozit mediu pentru cei din intretinerea si repararea autovehiculelor de aproximativ 11.401 lei. Daca se raporteaza impozitul colectat la totalul celor din auto vizati, rezulta un impozit mediu de aproximativ 3.250 lei/ contribuabil.

Potrivit actului normativ propus, particularitatile luate in calcul la determinarea coeficientilor necesari pentru impozitul forfetar al celor din auto provin din faptul ca atat service-urile auto, vulcanizarile, cat si spalatoriile auto au acelasi cod CAEN. In plus, in cadrul unei societati comerciale se pot desfasura activitati de spalatorie auto, vulcanizare, vopsitorie, tinichigerie auto, mecanica auto/ITP si vulcanizare auto, atat individual, cat si cumulate. Pentru a elimina aceste particularitati si pentru a crea o varianta de calcul de impozitare transparenta si echitabila, s-au luat in calcul drept coeficienti relevanti suprafata utila in mp pentru fiecare unitate, activitatile desfasurate in aceste unitati (spalatorie, vulcanizare, service mecanica si ITP, tinichigerie/vopsitorie) si perioada de calcul la care se aplica impozitul forfetar,care este anul calendaristic.

Impozitul forfetar stadard pentru turism si alimentatie publica s-a stabilit in functie de zona, suprafata si sezon

Conform expunerii de motive a proiectului de lege, pentru a determina valoarea impozitului standard in turism, restaurante si alte activitati de cazare si de alimentatie, s-au luat in calcul urmatorii indicatori relevanti: capacitatea de a produce venit (numar de locuri de cazare si suprafata utila a unitatii), zona si amplasamentul (vadul comercial), sezonalitatea activitatii si categoria hotelurilor/pensiunilor (numar stele/flori). In acest caz, analiza ANAF a vizat doua modele principale de calcul, pentru fiecare domeniu.

Modelul de calcul pentru cei din turism a avut ca baza de calcul valoarea impozitului pe profit declarata de catre contribuabilii din acest domeniu in anul 2011, se mai arata in expunerea de motive. Aceasta valoare a fost de circa 29,775 de milioane de lei, potrivit ANAF. Conform Institutului National de Cercetare-Dezvoltare in Turism (INCDT) si Institutului National de Statistica (INS), aceasta suma a fost generata de aproximativ 120.000 locuri de cazare. De aici, s-a obtinut o valoare medie a impozitului pe profit/ loc de cazare/ an, declarata in anul 2011, de aproximativ 55 de euro. Astfel, valoarea impozitului standard pentru acest sector de activitate a rezultat dupa ponderarea cu coeficientii de ajustare specifica – zona, sezonalitate, categorie hotel.

De exemplu, totalul unitatilor de impozitare pentru hotelurile de trei stele din zona B a municipiului Bucuresti este de 2.662, rezultat din inmultirea a 1.479 locuri de cazare cu 1,2 (Bucuresti, zona B  coeficient de zona amplasament) si cu 1,5 (3 stele coeficient clasificare hotel). Astfel, obtinem 132.095 de unitati de impozitare existente in Romania, in 2011, calcul care a condus la determinarea impozitului de forfetar referinta de 50 euro/ loc de cazare/ an.

In expunerea de motive se mentioneaza ca pentru stabilirea coeficientului de zona, Romania a fost impartita in patru categorii mari: 1. Bucuresti, 2. municipii, 3. orase si statiuni de interes national, 4. zona rurala, Delta Dunarii si statiuni de interes local. Primele trei categorii au fost impartite in patru subdiviziuni de zona, in functie de distanta fata de centrul localitatii, respectand regulile administratiilor publice locale. Astfel, subdiviziunea A  reprezinta zona centrala, urmata, in ordine de subdiviziunile B, C si D, periferia.

Apoi, in functie de perioada de functionare a unitatilor de cazare in timpul unui an, s-au atribuit valori coeficientului sezonier pentru unitatile aflate in: 1. mediu rural, 2. statiuni de pe litoral, 3. zona Delta Dunarii, 4. statiuni montane, 5. Bucuresti – municipii – orase, 6. statiuni balneare.

Coeficientul de categorie a hotelurilor s-a stabilit in functie de numarul de stele al fiecarui hotel in urma clasificarii, de la 1 la 5 stele sau flori pentru pensiuni, potrivit expunerii de motive a proiectului de lege. Conform datelor INCDT, in Romania sunt 116.930 de locuri de cazare, dintre care aproape 26.500 la 1 – 2 stele, 73.500 la 3 stele, 15.435 la 4 stele si 1.504 la 5 stele.

In cazul pensiunilor, in 2011, valoarea impozitului pe profit declarat a fost de aproximativ 4,75 de milioane de lei, generata de aproximativ 218.782 de locuri de cazare, conform INCDT si INS. Din aceste date, se obtine o valoare medie a impozitului pe profit/ loc de cazare/ an, declarata la nivelul anului 2011, de aproximativ 5 euro. Pe baza acestui rationament, a rezultat un impozit forfetar declarat in medie de aproximativ 6 euro/ loc de cazare/ an. Aceasta valoare a fost determinata prin raportarea valorii impozitului declarat la numarul unitatilor de impozitare.

Comparand valoarea declarata a impozitului pe profit de catre pensiuni cu cea a hotelurilor si raportat la numarul locurilor de cazare, rezulta ca neconformarea in randul pensiunilor este foarte ridicata, se mai arata in expunerea de proiect a acestui act normativ. Numarul locurilor de cazare  este de aproximativ 1,8 ori mai mare, la pensiuni.

Prin urmare, nici valoarea impozitului de referinta per loc/ an nu este relevanta, deoarece este de opt ori mai mica decat cea a unui hotel, in conditiile in care preturile practicate de pensiuni sunt in medie cu 20% mai reduse decat cele ale hotelurilor din aceeasi categorie. Astfel, valoarea impozitului standard nu a putut fi punctul de pornire in stabilirea noii valori a impozitului forfetar/ loc cazare/ an. Prin adaugarea coeficentilor de ajustare specifici fiecarei pensiuni sau structuri de cazare a rezultat valoarea impozitului standard, care fost calculata prin raportarea la domeniul hotelier, prin diminuarea cu 20% a acesteia, obtinand astfel o valoare de referinta a impozitului, de 40 euro per loc/ an, intr-o pensiune.

Potrivit analizei datelor fiscale si statistice, firmele din domeniul balnear reusesc sa obtina profit, desi practica un tarif redus pentru serviciile de sanatate pe care le presteaza. Acest rezultat poate fi determinat de faptul ca 95% dintre activitatile desfasurate sunt in baza unor contracte cu parteneri institutionali, pe care sunt obligate sa inregistreze contabil. De asemenea, din analiza a rezultat ca exista companii care declara pierderi considerabile timp de mai multi ani la rand, desi cifra de afaceri obtinuta este cu mult peste media sectorului.

Impozitul restaurantelor, catering-ului, barurilor si cafenelelor depinde de rangul localitatii, suprafata si sezon

Valoarea impozitului in cazul restaurantelor, catering-ului, barurilor si cafenelelor, precum si in cazul altor activitati de alimentatie se calculeaza in functie de urmatoarele variabile: rangul localitatii, suprafata utila a locatiei, sezonul si coeficientul de ajustare pentru spatiul tehnic. Aceasta valoare se determina prin inmultirea primelor doua variabile, la care se adauga ultimele doua. Aceste valori se inmultesc cu impozitul standard.

In cazul celor din restaurante si catering, in 2012, valoarea impozitului pe profit declarat de acesti contribuabili a fost de aproximativ 35,824 de milioane de lei, platita de un numar de 11.444 de contribuabili. Prin raportarea valorii impozitului declarat la numarul unitatilor de impozitare, rezulta un impozit forfetar de aproximativ 1.400 lei/ per an/ unitate.

De exemplu, totalul de impozitare pentru restaurantele de 100 de mp din zona B a municipiului Bucuresti, se calculeaza, astfel: impozit forfetar anual/unitate = k*(x + y*q)*z. In acest caz, k este de 1400 de lei, x reprezinta 15, y are o valoare de 10, q este de 0,8, iar z este 0,45. Forma impozitului forfetar in acest caz este impozit forfetar anual/unitate=1400*(15+10*0,8)*0,45=14.490 lei.

Valoarea impozitului de referinta este punctul de pornire in stabilirea noii valori a impozitului anual/ restaurant, la care se adauga corectiile prin coeficentii de ajustare specifici fiecarui local.

In anul 2012 valoarea impozitului pe profit declarat de cei care detin baruri si cafenele a fost de aproximativ 10,060 de milioane de lei, de catre un numar de 13.023 contribuabili. Prin raportare, cu ajustarile necesare, rezulta un impozit forfetar declarat in medie ponderata de aproximativ 900 de lei.

Spre deosebire de restaurante si catering, pentru baruri si cafenele, coeficientul pentru spatiul tehnic este de 0,9, iar variabila de sezon se calculeaza in functie de zona.

De exemplu, impozitul datorat de barurile si cafenelele de 70 de mp din zona A a municipiului Bucuresti se calculeaza, conform formulei, astfel: impozit forfetar anual/unitate = k*(x + y*q)*z. Valorile simbolurilor sunt k – 900, x -14,5, y – 6, q – 0,9 si z – 0,45. Aplicand formula rezulta un impozit forfetar anual per unitate de 8.060 lei = 900*(14,5+6*0,9)*0,45.

Schimbarea sistemului de impozitare se comunica pana la 31 martie

Pentru contribuabilii care inceteaza sa existe in cursul anului fiscal, impozitul forfetar se recalculeaza in mod corespunzator, prin impartirea impozitului forfetar anual la 365 zile calendaristice si inmultirea cu numarul de zile aferent perioadei fiscale corespunzatoare fiecarui contribuabil, luand in considerare, daca este cazul, si modificarea impozitului forfetar in cursul anului.

Potrivit actului normativ propus, in cazul in care se retrage definitiv de catre autoritatile competente autorizatia tehnica/ autorizatia de functionare/ certificatul de clasificare si in conditiile in care nu se desfasoara alte activitati care intra sub plata impozitului forfetar, acesti contribuabili devin platitori de impozit pe profit incepand cu trimestrul urmator modificarii.

Persoanele juridice romane platitoare de impozit pe profit sau impozit pe veniturile microintreprinderilor comunica organelor fiscale teritoriale aplicarea impozitului forfetar, pana la data de 31 martie inclusiv a anului pentru care se plateste acest impozit, se subliniaza in proiectul de modificare a Codului Fiscal.

Daca la data de 31 decembrie, inclusiv, IMM-ul nu mai indeplineste conditiile de a plati impozitul forfetar, acesta trebuie sa comunice organelor fiscale teritoriale iesirea din sistemul de impunere forfetar, pana la data de 31 martie inclusiv a anului urmator.

In proiectul de act normtiv se mentioneaza ca pentru contribuabilii care au platit impozit forfetar si care anterior au realizat pierdere fiscala, de la data la care revin la sistemul de impozitare pe profit, se recupereaza pierderea fiscala anuala realizata incepand cu anul 2009, stabilita prin declaratia de impozit pe profit, din profiturile impozabile obtinute in urmatorii 7 ani consecutivi. Aceasta pierdere se recupereaza pe perioada cuprinsa intre data inregistrarii pierderii fiscale si limita celor 7 ani. Recuperarea pierderilor se va efectua in ordinea inregistrarii acestora, la fiecare termen de

plata a impozitului pe profit, potrivit prevederilor legale in vigoare din anul inregistrarii acestora.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here