Interviul săptămânii: preot Paul Negoiţă

Pentru că mai sunt doar câteva zile până la Crăciun, l-am invitat pe preotul Paul Negoiţă de la Biserica Sfântul Andrei să ne vorbească despre tradiţiile vechi şi noi legate de una dintre cele mai importante sărbători ale românilor. Crăciunul se sărbătoreşte în fiecare an pe data de 25 decembrie. Însă cu 40 de zile înainte creștinii respectă postul Crăciunului, care se încheie în seara de Crăciun. Tăierea porcului în ziua de Ignat (pe 20 decembrie) este un moment important ce anticipeaza Crăciunul. În folclor se spune că Fecioara Maria, când trebuia să îl nască pe fiul lui Dumnezeu, umbla însoţită de Iosif din casă în casă rugându-i pe oameni să îi ofere adăpost pentru a naşte. Ajunge la casa unor bătrâni, Crăciun și Crăciunoaia, însă nici aceștia nu o primesc pentru a nu le spurca locul prin nașterea unui prunc zămislit din greșeală. Nemaiputând merge, Maria a intrat în ieslea vitelor, unde au apucat-o durerile nașterii. Crăciunoaia, auzind-o, și știind ce înseamnă o naștere de copil, i s-a făcut milă de dânsa și s-a dus la ea, îndeplinind rolul de moașă. Crăciun, când a aflat, s-a supărat și i-a tăiat soţiei sale mâinile, apoi a plecat de acasă. Crăciunoaia a umplut, cum a putut, un ceaun cu apă, l-a încălzit, și l-a dus să scalde copilul. Maria i-a zis să încerce apa, și când a bagat cioturile mâinilor, acestea au crescut la loc, mai frumoase decât erau înainte. Sărbătoarea Crăciunului este anunțată prin obiceiul copiilor de a merge cu colindul şi cu Steaua pentru a vesti Nașterea Mântuitorului. De asemenea, o veche tradiție este „mersul cu icoana”, un fel de colindat care se face de către preoții comunității locale cu icoana Nașterii Domnului, binecuvântându-se casele și creștinii. Colindele de iarnă sunt texte rituale cântate, închinate Crăciunului și Anului Nou.