Acordul de recunoaştere a vinovăţiei, introdus prin noile coduri penale pentru a simplifica şi scurta anchetele şi procesele, nu a avut foarte mare succes. Normele stricte şi pedeapsa de cel mult şapte ani pentru faptele anchetate i-au făcut pe procurori să refuze nume cunoscute din rândul liderilor politici anchetaţi de-a lungul ultimilor ani. Sunt însă semnale că tot mai multe ar putea fi încheiate în perioada următoare, pentru că normele legale au devenit mai flexibile. Executivul a decis să majoreze pedeapsa maximă până la care se poate încheia un astfel de acord la 15 ani de închisoare.

Acordul de recunoaştere a vinovăţiei a fost introdus, în codurile intrate în vigoare în februarie 2014. Prevedea posibilitatea celui care îşi recunoaşte acuzaţiile să negocieze cu procurorul o pedeapsă mai mică, însă numai dacă pedeapsa prevăzută era de cel mult șapte ani de închisoare. Procurorii anticorupţie au solicitat mărirea acestui prag.

„Avem foarte multe dosare în care inculpații doresc să încheie acordul și nu se poate. Posibilitatea de a încheia mai multe acorduri ar degreva procurorii, dar și instanțele. Pentru că acest acord se trimite judecătorului, care verifică dacă el îndeplinește condițiile prevăzute de lege, după care îl acceptă sau nu, dar nu mai readministrăm probele, nu mai facem un proces de un an de zile, de doi ani de zile, nu mai e cale de atac în care să se readministreze probe”, a spus Laura Codruța Kovesi la Digi24.

În cei doi ani şi jumătate de la intrarea în vigoare a posibilităţii ca acuzaţii să îşi negocieze pedeapsa, după ce recunosc faptele, DNA a încheiat anual câteva zeci de astfel de acte, sub 10% din numărul total al dosarelor trimise în instanţă.

* 2014: 47 acorduri / 23 de dosare

* 2015: 59 acorduri / 20 de dosare

* ianuarie – august 2016: 22 acorduri / 13 dosare

Printr-o ordonanţă de urgenţă adoptată în luna mai, Executivul a decis să majoreze pedeapsa maximă până la care se poate încheia un astfel de acord la 15 ani de închisoare.

În unele dintre marile dosare de corupţie însă, procurorii au fost nevoiţi să refuze solicitări venite din partea acuzaţilor. Unul dintre exemple este al fostului deputat Viorel Hrebenciuc şi al fiului său, Andrei.

De asemenea, și fostul ministru de finanţe Darius Vâlcov, vizat de mai multe dosare, a încercat şi el să negocieze, dar a fost refuzat.

Fostul manager al clubului de fotbal Universitatea Cluj, Anton Doboş, a încheiat în 2014 un acord de recunoaştere, obţinând o pedeapsă de 2 ani şi 6 luni cu suspendare pentru acuzaţii de dare de mită.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.