De un sfert de secol, minerii scormonesc în munţii Buzăului pentru a face loc unui tunel prin care să-şi croiască drum apa. La capătul tuneului, cel mai lung din ţară în execuţie, de aproape 17km, va fi o hidrocentrală nouă care va produce la finele lui 2015 , 146,2GWh/an. Investiţia necesară până la finalizare este de 87 de milioane de euro. Hidroelectrica, beneficiarul lucrării spune că mare parte din banii pe care-i va investi pentru finalizarea lucrării vin din anularea contractelor cu băieţii deştepţi. Lucrările la amenjarea râului Buzău au început odată cu construirea barajului Siriu în 1974 şi au fost necesare în contextul crizei energetice din anii 70. Proiectul foarte ambiţios, gândit de comunişti urma să se finalizeze cu construirea a încă două baraje şi trei hidrocentrale: Nehoiaşu 1, 2 şi Surduc, însă pentru finanţare a fost prevăzută o singură sursă : bugetul statului. După 1990 ,lucrările de investiţii au stagnat, au trecut în conservare şi s-a lucrat doar atunci când Hidroelectrica a avut disponibilităţi financiare consistente. După 24 de ani de săpat în inima muntelui, astăzi s-a făcut un pas înainte spre finalizarea lucrărilor celui mai lung tunel de aducţiune subteran în execuţie din ţară. Remus Borza reprezentantul firmei Euro Insol care a fost desemnat administrator judiciar pentru Hidroelectrica a participat la penultima detonare a masivului stâncos străpuns de tunelul subteran şi a prezentat lucrarea la superlativ. La această lucrare avem de-a face cu trei recorduri: cel mai lung tunel subteran de aducţiune, cea mai mare galerie forţată şi cea mai mare cădere de apă de 488 de metri”. O lucrare importantă mai spune administratorul judiciar nu doar pentru Hidroelectrica ci pentru întreaga comunitate buzoiană.  Tunelul de aducţiune subteran mai avea doar câteva obstacole până să lase drum liber apei care va produce energie.Prin detonarea de ieri a mai rămas unul singur, care va fi depăşit dupăcum ne-a spus constructorul prin vocea directorului sucursalei Siriu a Hidroconstrucţia, inginer Teodor Dumitraş, o jumătate de an, adică în cifre de excavat 208 metri. Am aflat de la cei care lucrează pe şantierul din munţii Buzăului că lupta cu muntele nu a fost deloc uşoară. Marius Lungu ,şeful şantierului  front Pruncea- front Castel, n-a explicat că: “  aşa cum nu ştii ce este în cer, nu poţ işti nici ce ascunde muntele. Roca greu de străpuns, apa care se infiltrează, acumulările de metan care pot genera explozii” .Iar vorbele şefului de şantier au acoperire în realitatea crudă pe care au trăit-o minerii pe 1 noiembrie 2009,atunci când pe frontul de lucru Castel, în timp ce se sfredelea muntele, o pungă de gaz foarte mare ascunsă în spatele unei stânci a explodat, rănind mai multe persoane. Ioan Roşu , directorul pentru calitatea construcţiilor din cadrul sucursalei Siriu a societăţii Hidroconstrucţia, ne-a explicat că în frontul Pruncea sunt probleme legate de morfologia masivului stâncos dar şi de acumulările de gaz: “  este singurul front de lucru unde există pericol de explozie prin acumulările de metan, am fost nevoiţi să găsim împreună cu proiectanţii noştri soluţii pentru rezolvarea acestor probleme”. În 24 de ani de când se detonează au fost excavaţi peste 370 de mii de metri cubi de stâncă. Iar asta s-a făcut pe bani grei: 300 de milioane de euro. Energia care va fi produsă prin centrala Nehoiaşu 2 teoretic ar trebui să aibă un cost de producţie mai scăzut ,asta şi pentru că este folosită o galerie forţată cu o lungime de 2, 5 km, cu o cădere de aproape o jumătate de km, mai exact 488 metri. Tunelul subteran de aducţiune , care are un diametru de 4 metri va conduce apa din acumularea Surduc, realizată în proporţie de 80%, adică circa 600 de miide metri cubi, la hidrocentrala Nehoiaşu 2 , amplasată în incinta CHE Nehoiaşu 1. Acolo, după amplasarea turbinei care va fi achiziţionată în urma unei licitaţii internaţionale cu o putere instalată de 55MW se va produce energie electrică. Şi nu puţină, cantitatea fiind suficientă după calcule ale specialiştilor pentru consumul a peste 80 de mii de apartamente pe durata unui an întreg.  Hidroelectrica îşi propune să finalizeze întregul proiect care mai presupune construirea unui alt lac de acumulare la Cireşu şi unei alte centrale hidro,laSurduc, peste 8 ani.