Banii pentru programele naţionale de sănătate se duc oriunde, numai unde trebuie nu. Reţete medicale în valoare de 3.551.000 de lei au fost eliberate de către medici fără specializarea necesară, potrivit Raportului Curţii de Conturi privind evaluarea performanţelor unor Programe Naţionale de Sănătate derulate în perioada 2012-2014 la Ministerul Sănătăţii şi la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS). De asemenea, CNAS a validat eliberarea de medicamente în valoare de 63.000 de lei, pentru pacienţi care erau decedaţi la data eliberării din farmacii a respectivelor medicamente, potrivit gandul.info.

În acelaşi document se arată şi faptul că unităţile sanitare au achiziţionat materiale sanitare şi medicamente peste stocurile necesare şi că preţurile de achiziţie au fost diferite de la o unitate la alta, deşi produsele proveneau de la acelaşi furnizor.

Raportul Curţii de Conturi menţionează şi lipsa de implicare a Ministerului Sănătăţii în ceea ce priveşte controlul implementării Programelor Naţionale de Sănătate pentru diabet şi boli rare, deşi aceasta este una dintre principalele atribuţii ale sale. În total, cheltuielile nejustificate se ridică la 9.424.000 de lei.

Raportul Curţii de Conturi pentru perioada 2012-2014, întocmit în urma analizării activităţii Ministerului Sănătăţii, Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate şi a unui număr de 21 de Case Judeţene de Asigurări de Sănătate (CJAS), în cadrul programului naţional de diabet zaharat, arată că în perioada 2012-2014 au apărut cheltuieli nelegale în valoare estimată de 9.424.000 lei.

Astfel, medici care nu beneficiază de specializarea necesară prescrierii de reţete pentru afecţiuni diabetice au eliberat reţete în valoare de aproximativ 3.551.000 de lei.

Aceste reţete au fost validate de Casa de Asigurări de Sănătate (CAS), contrar legii.

Mai mult, de la 1 ianuarie 2012 şi până la 31 decembrie 2014, CAS a validat eliberarea de medicamente de către farmaciile cu circuit deschis, pe numele a 71 de pacienţi care figurau decedaţi în statistici. Valoarea respectivelor medicamente s-a ridicat la 63.000 de lei. Deşi medicii au prescris pastilele atunci când pacienţii erau în viaţă, ele au ieşit din farmacii în baza reţetelor după data decesului.

De asemenea, aceeaşi procedură a fost aplicată şi în cazul a 139 de pacienţi pentru care s-au eliberat medicamente în valoare de 33.000 de lei folosindu-se de numele pacienţilor care figurau decedaţi la data prescrierii.

În ceea ce priveşte pacienţii incluşi în Programul naţional de diabet zaharat, pentru 1.242 dintre ei au fost emise şi eliberate prescripţii medicale în valoare de aproximativ 452.000 de lei, în perioada în care aceştia figurau ca fiind internaţi în spital. Acest lucru este ilegat, având în vedere că legislaţia în vigoare precizează că un pacient nu poate beneficia în acelaşi timp de tratament intraspitalicesc şi de servicii medicale din ambulatoriu, pentru care este nevoie de prescripţie medicală.

 

Dacă ne referim la procedura de acordare a reţetelor pentru persoanele care suferă de afecţiuni diabetice, potrivit căreia pacienţii trebuie să treacă periodic pe la comisiile de specializare pentru a se putea începe sau continua un anumit tratament, acest procedeu nu a fost respectat. Astfel, s-au eliberat prescripţii medicale în valoare de 5.325.000 de lei fără ca pacientul să treacă pe la aceste comisii.

„Au fost validate în Sistemul Informatic Unic Integrat (SIUI), prescripţii medicale cu medicamente în valoare estimată de 5.325 mii lei fără aprobarea iniţierii şi/sau continuării tratamentului de către comisiile de specialitate, aşa cum prevăd actele normative incidente în vigoare. În aplicaţia SIUI, câmpurile ce permit introducerea aprobărilor comisiilor CJAS existente în modulele farmaciilor cu circuit închis şi farmaciilor cu circuit deschis, nu au fost completate corespunzător cu datele aferente astfel încât validarea acestor date să fie şi în funcţie de existenţa aprobărilor şi perioadelor pentru care s-a acordat aprobarea”, se arată în textul raportului.

Rezultă de aici faptul că CNAS nu a controlat într-un mod corect modul de utilizare a fondurilor alocate pentru derularea programelor naţionale de sănătate şi nici nu a respectat prevederile legale referitoare la eliberarea reţetelor medicale.

Medicamente achiziţionate de spitale de la acelaşi furnizor, dar cu preţuri diferite

Chiar dacă Agenţia Naţională de Sănătate a întocmit rapoarte referitoare la modul în care au fost implementate programele naţionale de sănătate în unităţile sanitare, în cadrul acestor rapoarte nu s-a vorbit despre costurile de achiziţie a medicamentelor şi materialelor care variază de la o unitate la alta, deşi furnizorul este acelaşi.

„Spre exemplu, în cadrul Programului de diagnostic şi tratament pentru boli rare – Sindrom de imunodeficienţă primară, unităţile sanitare au achiziţionat medicamente de la acelaşi furnizor cu diferenţe de preţ de până la 60% între preţul cel mai mic (706 lei la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Braşov) şi preţul cel mai mare (1.166 lei la Spitalul Judeţean Zalău).

Aceeaşi situaţie s-a constatat şi în cazul Programului de diabet zaharat, unde unităţile sanitare au achiziţionat consumabile pentru pompele de insulină (de aceeaşi marcă/tip) la preţuri diferite, de la acelaşi furnizor. Ceea ce rezultă că, unităţile sanitare care au aplicat procedura de achiziţie prin licitaţie deschisă, au obţinut, de regulă, un preţ de achiziţie mai mic faţă de cel obţinut prin alte proceduri de achiziţie, respectiv cumpărare directă, cerere de ofertă online sau negociere fără publicarea unui anunţ”, se arată în raportul Curţii de Conturi.

Rezultă de aici că Ministerul Sănătăţii nu şi-a făcut datoria în ceea ce priveşte controlul implementării şi derulării programelor naţionale de sănătat. Astfel, responsabilii din cadrul ministerului nu au identificat aceste nereguli din cadrul spitalelor şi s-a ajuns la folosirea unor proceduri diferite de achiziţie a medicamentelor şi materialelor sanitare. Astfel, spitalele au achiziţionat aceste consumabile prin licitaţie deschisă, ceea ce a produs cheltuieli suplimentare faţă de fondurile alocate.

De asemenea, din cauza lipsei de implicare a Ministerului Sănătăţii în ceea ce priveşte evaluarea şi controlul, în momentul stabilirii bugetului nu s-a ţinut cont şi de stocurile existente în anumite unităţi sanitare, ceea ce a condus la achiziţionarea de materiale peste necesarul real. Curtea de Conturi arată că în aceste condiţii nu se poate vorbi despre o alocare echitabilă de fonduri în cazul programelor de sănătate pentru diabet şi boli rare.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.