Mai puţin de un medic legist la suta de mii de locuitori în 28 de judeţe, printre care și Buzău, şi imposibilitatea efectuării celei mai elementare investigaţii, din lipsa dotărilor, în 16 servicii de medicină legală – sunt două dintre problemele semnalate în raportul anual al Reţelei Naţionale de Medicină Legală. „Chiar dacă s-a ameliorat raportat la anul 2011, în momentul actual încadrarea cu personal în marea majoritate a instituţiilor medico-legale se situează mult sub nivelul minim acceptabil (în raport cu volumul de muncă)”, arată raportul Reţelei Naţionale de Medicină Legală din 2012, avizat de Consiliul Superior de Medicină Legală. La această lipsă acută de personal se adaugă o repartizare a dizarmonică pe judeţe şi municipii a medicilor legişti, neexistând nici un fel de corelaţie cu populaţia judeţelor deservite, mai arată raportul. La Buzău, spre exemplu, există 0,80 medici legiști la suta de mii de locuitori, iar reperul de un medic legist la 100.000 de locuitori nu reprezintă un maxim ideal ci „un minimum minimorum aflat la limita funcţionalităţii sistemului medico-legal”, se mai arată în raport. În situaţia în care există un singur medic legist încadrat într-un serviciu judeţean de medicină legală, este iluzoriu să se vorbească de calitatea şi celeritatea activităţii judiciare, mai spune sursa citată. Dincolo de subdotarea cu personal, o altă problemă semnalată în raport face referire la lipsa dotărilor. „Există multe servicii judeţene de medicină legală care nu posedă nici cele mai elementare posibilităţi de investigare toxicologică, anatomopatologică sau serologică, ceea ce perturbă şi mai mult functionalitatea sistemului, acest gen de investigatiii trebuind sa fie efectuate de insitutul medico-legal teritorial, ceea ce înseamnă, cheltuieli suplimentare de transport al probelor şi prelungirea termenelor de finalizare a expertizelor”, se spune în raportul Reţelei Naţionale de Medicină Legală. Unele SMLJ nu au laboratoare nici de toxicologie, nici de anatomie patologică. Majoritatea serviciilor care posedă laborator de toxicologie sunt capabile să efectueze doar analize pentru determinarea alcoolemiei întrucât sunt lipsite de mijloace de detectare a drogurilor. Această situație se regăsește, din păcate, și la Buzău.

Reţeaua semnalează multiple probleme legate şi de faptul că servicii judeţene de medicină legală sunt subordonate spitalelor judeţene, iar banii alocaţi de la buget sunt gestionaţi de spital, nevoile SMLJ fiind trecute în plan secundar. Potrivit raportului, cel mai adesea directorul spitalului judeţean asimilează SMLJ cu o secţie de spital ceea ce favorizează atitudini abuzive, se efectuează încadrări de personal fără specializarea necesară, destituiri sau numiri în funcţia de şef de serviciu abuzive, încercări de intimidare sau amestec în organizarea SMLJ şi chiar imixtiuni în activitatea medico-legală. Din cauza acestui mod de organizare, apar probleme şi la nivelul achiziţiilor, investiţiilor şi salarizării personalului SMLJ. Reprezentanţii Reţelei Naţionale de Medicină Legală susţin că soluţia optimă pentru o bună funcţionare a serviciilor judeţene de medicină legală este arondarea lor, atât din punct de vedere metodologic, cât şi financiar, institutelor de medicină legală de pe raza teritorială de care acestea aparţin, dar pentru a pune în funcţiune această modificare Ministerul Sănătăţii trebuie însă să ţină seama de anumite elemente, cum ar fi aprobarea unei reglementări unitare la nivel naţional privind organigrama şi dotarea minimă necesară pentru un SMLJ, pe care Consiliul Superior de Medicină Legală a elaborat-o şi a trimis-o spre aprobare încă din 2008. De asemenea, spaţiile ocupate de serviciile judeţene de medicină legală, precum şi dotările materiale de care beneficiază trebuie să rămână în custodia Ministerului Sănătăţii, spre folosinţa SMLJ-urilor, mai susţin sursele citate.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here