spital nehoiu

Un proiect pilot în care vor fi incluse zece spitale pregăteşte terenul pentru introducerea practicii private în spitalele de stat şi transformă spitalele orăşeneşti şi municipale în fundaţii sau asociaţii.

Conform declaraţiilor ministrului Sănătăţii, Eugen Nicolăescu, medicii care lucrează cu normă întreagă într-un spital de stat nu vor mai putea lucra şi la privat. În spitalul de stat li se va permite însă să ofere, peste programul de 7 ore, asistenţă medicală în regim privat. Consultaţiile astfel oferite vor fi plătite de pacient sau de asigurarea privată a acestuia, conform unor tarife încă neprecizate. Din acest tarif 60% se va îndrepta către medic, 30% va rămâne echipei medicale şi 10% va fi reţinut de spital. Secţia unui spital public nu va putea avea mai mult de 20% din paturi private.

Măsură nu îi afectează pe medicii care lucrează cu jumătate de normă (majoritatea cadrelor universitare) care vor putea lucra în continuare şi la stat şi la privat.

Statutul spitalelor va fi modificat pentru a crea cadrul de funcţionare necesar acestor modificări. În proiectul pilot vor fi incluse 10 spitale: 2 spitale clinice regionale de urgenţă de competenţă IA; 2 spitale judeţene de urgenţă; 2 institute clinice naţionale; 2 spitale judeţene de urgenţă fără statut de spital clinic; 2 spitale orăşeneşti.
Spitalele pilot vor fi clasificate în spitale de interes naţional şi spitale de interes local. Toate se vor reorganiza că instituţii de sănătate autonome.

Va fi posibil falimentul spitalelor locale 

Spitalele pilot de interes local se vor putea reorganiza că asociaţii sau fundaţii medicale, în urmă deciziei consiliilor judeţene sau locale care le au în subordine (sau a altorinstituţii care le au în subordine). Aceste fundaţii şi asociaţii medicale vor fi de utilitate publică, sub formă de persoană juridică de drept privat fără scop patrimonial. Patrimoniul şi bunurile spitalelor reorganizate sub formă de fundaţii pot fi transmise doar persoanelor juridice private sau publice fără scop patrimonial, care au un scop identicsau asemănător. Se prevăd condiţiile în care un spital pilot de interes local poate intră în lichidare.

Controlate tot de autoritățile locale

Mai mult de 50% din costurile spitalelor pilot „sunt acoperite din vânzări” şi ele vor aparţine sectorului societăţilor nefinanciare. Aceste spitale vor fi conduse de un Consiliu deAdministraţie format din 7 sau 9 membri (care vor alege şi preşedintele CA): trei vor fi reprezentanţi ai autorităţii care are responsabilitatea managementului spitalului, adică reprezentanţi ai Ministerului Sănătăţii sau a Consiliului Judeţean;
un reprezentant al Ministerului Sănătăţii sau al autorităţilor locale după caz;
doi reprezentanţi ai Universităţii de Medicină pentru spitalele clinice;
un reprezentant al Colegiului Medicilor;
un reprezentant al Ordinului Asistentelor Medicale şi Moaşelor;
un reprezentant al sindicatelor.
Cu alte cuvinte, majoritatea în Consiliul de Administraţie va fi deţinută fie de Ministerul Sănătăţii, fie de autoritatea locală în subordinea căreia se află spitalul respectiv. Managerul spitalului poate fi o persoană fizică sau una juridică şi poate fi demis de Consiliul de Administraţie.

În spitalele pilot unde se desfăşoară învăţământ medical, şeful de secţie va fi cadrul didactic cu cel mai mare grad. Studiile clinice desfăşurate în spitalele pilot se deruleazăexclusiv pe baza de contract de cercetare încheiat între spital şi finanţatorul cercetării.

Consiliul de administraţie poate decide instituirea unui sistem de salarizare a personalului medical în funcţie de performanţă, dar salariul nu va fi mai mic decât salariul existentla momentul transformării spitalului în instituţie autonomă.

Bugetul de venituri şi cheltuieli al spitalului pilot este propus de manager şi avizat de Consiliul de Administraţie. Acest buget trebuie să fie publicat pe site-ul spitalului. Ministerul Sănătăţii monitorizează lunar cheltuielile şi execuţia bugetului şi poate interveni atunci când constată nereguli.

Veniturile spitalelor pilot vor putea fi obţinute din: contracte cu casele de asigurări de sănătate dar şi cu alte persoane juridice;
– bugetul Ministerului Sănătăţii pentru programele naţionale, investiţii în infrastructură şi dotări, finanţarea salariilor rezidenţilor şi a departamentelor de urgenţă; fonduri europene nerambursabile; servicii medicale acordate în regim privat; coplata; servicii de sănătate, servicii hoteliere; donaţii sau sponsorizări; împrumuturi interne şi externe care vor fi rambursate din veniturile proprii;
– asocieri în parteneriat public-privat; bugetul autorităţilor locale pentru spitalele orăşeneşti.

Spitalele de interes local vor putea fi renovate, modernizate sau dotate cu aparatură medicală finanţată de la bugetul Ministerului Sănătăţii doar dacă autorităţile locale participacu minim 30% din cheltuieli. Este menţionată şi o excepţie aici: dacă modernizarea coincide cu obiective prioritare ale Ministerului Sănătăţii, atunci contribuţia autorităţilorlocale poate fi de doar 5%.

Aparatură medicală închiriată în anumite condiții

Aparatură medicală şi imobilele aflate în administrarea spitalelor pilot pot fi închiriate sau concesionate unor persoane fizice sau juridice, fără schimbarea destinaţiei lor deasistenţă medicală sau socială. Fac excepţie aparatură medicală şi dispozitivele medicale achiziţionate de la buget, din fondurile Ministerului Sănătăţii sau din fonduri externe.

Asistenţă medicală de urgenţă se va acordă tuturor în fiecare dintre aceste spitale pilot. În cazul unor dezastre, accidente colective, conflicte sociale, etc., cheltuielile efectuate de spitalele pilot vor fi furnizate de la bugetul statului.

Spitalele pilot din reţeaua Ministerului Sănătăţii (majoritatea spitalelor de interes naţional) se vor putea reorganiza sau restructura cu aprobarea ministrului Sănătăţii, lainiţiativa Ministerului Sănătăţii sau a managerului spitalului.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here