carte-identitate1Noi documente de identitate vor fi eliberate cetățenilor români din 1 aprilie 2014, după cum prevăd reglementările în vigoare deja. Având în vedere că legislația în materie trebuie armonizată, Ministerul Aface­rilor Interne propune modificarea mai multor acte normative ce stabilesc formă și conținutul de date ale documentelor de identitate. Mai precis, instituția propune un nou model pentru actele de identitate ce urmează a fi puse în circulație începând de anul viitor, acesta fiind în conformitate cu noile dispoziții introduse în luna iulie. Noile reglementări în ceea ce privește eliberarea noilor documente de identitate au fost adoptate în această vară de parlamentari, modificările fiind cuprinse de Legea nr. 235/2013. Mai exact, potrivit acestui act normativ, buletinele electronice se vor elibera începând din 1 aprilie 2014, iar punerea în circulație a noilor documente de identitate se va realiza, în mod eșalonat, în termen de maximum 18 luni de la dată emiterii primei cărți electronice de identitate, pe măsură asigurării cu suportul tehnic necesar a serviciilor publice comunitare de evidență a persoanelor.

Legea nr. 235/2013 stabilește însă că, de la data punerii în circulație a cărții electronice de identitate, cetățenii români pot opta fie pentru eliberarea unei cărți de identitate, fie pentru eliberarea cărții electronice de identitate. Cine nu dorește carte de identitate electronică poate opta pentru una normală, care va fi asemănătoare cu cea electronică, dar nu va conține cipul și amprentele deținătorului.Pentru implementarea corespunzătoare a dispozițiilor acestei legi, este necesară ­mo­dificarea și completarea mai multor acte normative în domeniu, în vederea instituirii unui cadru normativ metodologic și unitar. În acest sens, Ministerul Afacerilor Interne a lansat în dezbatere publică proiectul de hotărâre pentru modificarea și completarea unor acte normative privind aplicarea dispozițiilor legale din domeniul evidenței persoanelor, actelor de identitate ale cetățenilor români, precum și actelor de rezidență ale cetățenilor statelor membre ale Uniunii Europene și Spațiului Economic European rezidenți în România, precum și pentru aprobarea procedurilor de preluare a datelor biometrice pentru emiterea documentelor electronice și a condițiilor tehnice și aspectelor procedurale și legale privind accesul operatorilor de date cu caracter personal la conținutul cip-ului cărții electronice de identitate și cărții electronice de rezidență.Concret, proiectul de act normativ stabilește, printre altele, forma și conținutul de date ale documentelor de identitate ce urmează a fi puse în circulație începând cu dată de 1 aprilie 2014. Mai precis, este vorba despre cartea de identitate (C.I.), cartea electronică de identitate (C.E.I), cartea de identitate provizorie (C.I.P.) și dovada de reședință în cazul cetățenilor români și de cartea de rezidență, cartea electronică de rezidență (C.E.R.), cartea de rezidență permanentă și cartea de rezidență electronică permanentă, pentru cetățenii statelor membre ale UE, Spațiului Economic European și Confe­derației Elvețiene care au reședința pe teritoriul României.

Astfel, documentul publicat de MAI prevede că noile cărți de identitate vor conține date în format tipărit sau în format inscripționat prin tehnici speciale și datele înscrise în mediu de stocare, precum și elemente de particularizare și de siguranță, suplimentare față de cele aflate în circulație în prezent. Astfel, datele cu caracter personal vizibile sunt: numele și prenumele titularului;            sexul;cetățenia titularului; dată și locul nașterii titularului; semnătură olografă a titularului; imaginea facială a titularului; C.N.P.;    adresa de domiciliu a titularului.

Pe de altă parte, cărțile electronice de identitate și cărțile electronice de rezidență vor conține următoarele: datele din formatul tipărit, cu excepția semnăturii olografe a titularului; prenumele părinților titularului; certificate și certificate calificate;       date biometrice ale titularului, constând în imaginea facială și imaginile impresiunilor papilare a două degete (amprente, n.red.).

Conform dispozițiilor, datele biometrice pentru cartea electronică de identitate se vor colecta de către Direcția Generală de Pașapoarte, procedurile de preluare a acestor date urmând a fi stabilite ulterior prin hotărâre a Guvernului. În ceea ce privește imaginile impresiunilor papilare, acestea se colectează numai cu acordul expres al solicitantului cărții electronice de identitate sau, în cazul minorilor și al incapabililor, numai cu acordul expres al părinților sau, după caz, părintelui care exercită autoritatea părintească ori al reprezentantului legal. În plus, noile reglementări arată că la cererea solicitantului, cărțile electronice de identitate pot fi eliberate fără a conține aceste imagini. Potrivit notei de fundamentare a proiectului de act normativ, certificatele și certificatele calificate reprezintă o „carte de identitate” virtuală și permit identificarea fără echivoc a titularului în mediul electronic. Concret, existența acestor certificate va da posibilitatea titularului de a utiliza semnătură electronică extinsă bazată pe certificat calificat, ceea ce pentru documentele electronice echivalează cu semnătură olografă aplicată pe documentele tipărite. „Dintr-o altă perspectiva, semnătură electronică nu poate fi negată de titular, în sensul că ulterior utilizării acesteia nu va putea invocă faptul că a fost falsificată”, punctează MAI în documentul citat.

Amintim că Legea nr. 235/2013 stabilește, de asemenea, că noile documente de identitate vor include și datele aferente cardului național de asigurări de sănătate.”Cartea de identitate conține date în format tipărit sau în format inscripționat prin tehnici speciale, date în format electronic, date aferente cardului național de asigurări sociale de sănătate (…) precum și elemente de particularizare și de siguranță”, se arată în actul normativ citat.Acest lucru înseamnă că, pe lângă datele personale prevăzute deja de lege (nume și prenume, sex, cetățenie, dată și locul nașterii, semnătură olografă, fotografia, CNP și adresa de domiciliu a titularului), cartea de identitate va conține și următoarele informații aferente cardului de sănătate:             numele, prenumele, precum și codul numeric personal ale asiguratului;         codul unic de identificare în sistemul de asigurări sociale de sănătate;    numărul de identificare al cardului național de asigurări sociale de sănătate.În plus, în mediul de stocare electornică care asigura funcționalitatea cărții de identitate ca și card național de asigurări sociale de sănătate, vor fi înscrise și datele de mai jos: diagnostice medicale cu risc vital și boli cronice; grupa sanguină și Rh; acceptul exprimat, în timpul vieții, pentru prelevarea de organe, țesuturi și celule, după deces;       medic de familie: nume, prenume, date de contact.Conform prevederilor legale, datele aferente cardului de sănătate înscrise în mediul de stocare a cărții de identitate pot fi accesate și utilizate doar de persoanele autorizate în acest scop.Având în vedere că buletinele vor include toate aceste date, noile reglementări stabilesc că ele vor putea fi utilizate de către titular ca și card național de asigurări sociale de sănătate. Noile documente nu vor putea fi falsificate. Cartea de identitate, cartea electronică de identitate, dovada de reședință, cartea de rezidență și cartea electronică de rezidență conțin elemente de securizare specifice, care să asigure împiedicarea falsificării și contrafacerii. Astfel, potrivit notei de fundamentare a proiectului publicat marți de MAI, cartea de identitate va avea încorporat un cip cu interfață contact, iar cartea electronică de identitate și cartea electronică de rezidență vor avea încorporate un cip dublă interfață, cu contact și contactless. Cip-urile includ microcontrolere integrate, cu capabilități de procesare criptografică, memorie internă și au implementate intern măsuri de protecție avansată împotriva accesului neautorizat și a copierii/alterării informațiilor conținute. Asigurarea confidențialității datelor transmise/ primite între C.E.I./C.E.R. și cititor se face prin utilizarea metodelor criptografice și/sau a unei infrastructuri de chei publice. Accesul la datele necesare creării semnăturilor digitale va fi permis numai după o validare suplimentară de către titularul C.E.I., cum ar fi un număr personal de identificare (PIN). „Tot că măsuri de securitate, trebuie menționat că tehnologia contactless cip inteligent are implementate intern măsuri de protecție avansată împotriva accesului neautorizat și duplicării informațiilor”, punctează instituția. Interfață cu contact a cip-ului C.I., C.E.I. și C.E.R. permite titularului acesteia accesul la sisteme informatice prin autentificare și autorizare. Memoria inclusă în cip va avea următoarele zone: zona de date cu caracter personal (cele prevăzute în formă și conținutul CEI/CER), protejată la scriere/ modificare, astfel încât să nu fie posibilă înscrierea altor date decât cele permise de lege;  zona de date biometrice, la care accesul se face numai pe baza unor certificate digitale eliberate de statul român; zona de certificate și certificate calificate.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here