La 12 noiembrie Armata Română sărbătoreşte ziua geodezilorşi a cercetaşilor militari.
Înaltul Ordin de Zi nr. 83 din 1859, semnat de domnitorul AI CUZA a pus bazele Serviciului Topografic al Armatei Române. După această dată, atât structura organizatorică a acestuia, cât şi tehnologia de obţinere a hărţii topografice militare au fost perfecţionate continuu.
Această evoluţie a avut salturi spectaculoase, mai ales după 15 ianuarie 1951, când, prin Ordinul nr. 00316 din 13 ianuarie 1951, s-a înfiinţat Direcţia Topografică Militară  cu o structură organizatorică nouă, axată pe fazele principale ale proceselor tehnologice. În baza aceluiaşi ordin s-au înfiinţat Detaşamentul Geodezic şi Detaşamentul Topografic, subordonate nemijlocit D.T.M., care erau specializate în executarea lucrărilor de cabinet şi de teren necesare întocmirii hărţii topografice a ţării.
Prin Ordinul M.Ap.N. la 1 septembrie 1961, din considerente organizatorice şi economice s-a înfiinţat Unitatea de Geodezie şi Topografie cu sediul în garnizoana Buzău, prin contopirea celor două detaşamente Geodezic şi Topografic, unitate care a continuat planurile de producţie ale acestora.
Printre realizările topogeodezilor militari se numără prima hartă topografică pe care este înscris numele de România, executarea unor lucrări topografice pentru zonele de operaţii ale armatei române în timpul Războiului de Independenţă, medalii de aur şi de argint la Expoziţia Universală de la Paris (1899), reţeaua triangulaţiei de stat de ordinul I-IV, reţeaua nivelmentului de stat de ordinul I-IV, harta topografică militară la scările 1:25 000 – 1:1 000 000, planuri topografice ale localităţilor, lucrări complexe şi deosebit de importante pentru economia naţională ş.a.
Începând cu anul 1963, după o perioadă de experimentare, s-a trecut efectiv la actualizarea hărţii topografice la scara 1: 50 000, folosind procedee topofotogrametrice moderne, activitate finalizată în anul 1973.
Având în vedere evoluţia rapidă a aparaturii şi tehnologiilor, în perioada 1968-1989 a fost proiectat, realizat şi modernizat poligonul geodezic naţional. Acesta a fost conceput ca laborator de încercări în condiţii reale a aparaturii de măsurare, a metodelor şi tehnologiilor folosite în geodezie şi domeniile conexe şi se întinde pe o suprafaţă de circa 4 000 kmp.
Din ianuarie 1991, sectorul productiv a trecut în subordinea Institutului de Cercetare, proiectare, producţie în domeniul Topogeodeziei Militare, ca secţie a acestuia, iar Unitatea de Geodezie şi Topografie şi-a schimbat denumirea în Unitate de Instrucţie şi Pregătire Topogeodezică.
Tot la 12 noiembrie, Armata Română sărbătoreşte Ziua Cercetaşilor Militari.
Prin Ordinul de Zi nr. 83, la 12/24 noiembrie 1859, domnitorul Alexandru Ioan Cuza a semnat actul de constituire a Secţiei a II-a din cadrul Corpului de Stat Major General, ca prim element organizat al cercetării în Armata Română.
Prin Ordinul Ministrului Forţelor Armate nr. L001900 din 24 octombrie 1964, Compania 258 Cercetare din garnizoana Iaşi se transformă în Batalionul 161 Cercetare, cu reşedinţa la Vaslui.
La data înfiinţării, unitatea era constituită din comanda batalionului şi statul major, aparatul politic, serviciul tehnic, spatele batalionului şi serviciul financiar, subunitatea de asigurare de luptă (plutonul transmisiuni), subunităţile de luptă cu o companie de cercetare pe tancuri, o companie de cercetare pe transportoare blindate, o companie de cercetare în adâncime şi subunităţi şi formaţiuni de spate.
În anul 1969, unitatea primeşte Drapelul de luptă şi se restructurează, prin desfiinţarea companiei de cercetare pe tancuri şi înfiinţarea celei pe autoturisme.
Începând cu noiembrie 1970, unitatea primeşte titulatura de Batalionul 101 Cercetare, care din 20 martie 1995 a fost dislocat din garnizoana Vaslui, în garnizoana Roman.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here