O echipă de arheologi din Bucureşti şi Buzău lucrează, timp de o lună, pe şantierul de la Cârlomăneşti, sit care în ultimii 15 ani le-a oferit istoricilor informaţii importante despre modul de viaţă al locuitorilor de la Curbura Carpaţilor, despre ocupaţia şi meşteşugurile pe care le stăpâneau. Necropola este una dintre cele mai mari din ţară şi ar putea număra sute sau mii de morminte.
De mai bine de 15 ani, arheologii îşi continuă, an de an, cercetările în această necropolă din Epoca Bronzului. În această sesiune au fost deschise cinci morminte iar unele dintre ele sunt extrem de bogate din punct de vedere arheologic, oferind un material de studiu interesant pentru cercetările ulterioare.

Cea mai mare parte a inventarului, scos la iveală printr-o muncă extrem de atentă şi de meticuloasă, urmează să ajungă la Muzeul Judeţean Buzău, pentru o cercetare aprofundată. În echipa de specialişti se află Monica Şandor Chicideanu, de la Universitatea Bucureşti, antropologul Mihai Constantinescu, de la Institutul de Antropologie „Francisc I. Rainer”, şi buzoienii Sebastian Matei şi Daniel Costache, arheologi ai Muzeului Judeţean.

Cele mai recente descoperiri arheologice din necropola de la Cârlomăneşti sunt extrem de importante pentru istoria acestor meleaguri. Resturile umane şi artefactele descoperite în necropola de la Cârlomăneşti le-au oferit istoricilor date despre modul de viaţă al locuitorilor de aici, despre ocupaţia lor, meşteşugurile pe care le stăpâneau. .Descoperirile de la Cârlomăneşti le oferă specialiştilor detalii esenţiale despre oamenii care au trăit la Curbura Carpaţilor în urmă cu aproape 4.000 de ani. Mormintele descoperite recent aparţin oamenilor care trăiau în regiune între anii 2000-1600 î.e.n..

Potrivit cercetătorilor, printre obiectele descoperite anul trecut în morminte se află şi o posibilă jucărie folosită de copii acum peste 3.000 de ani, un vas în formă de porumbel în care se aflau oase de porc.Descoperit în urma unei intervenţii a autorităţilor locale ce amenajau un drum pe teritoriul satului Nişcov, şantierul arheologic din punctul ”La Arman” s-a dovedit a fi una dintre cele mai mari necropole din epoca bronzului de pe actualul teritoriu al Munteniei. Importantul sit arheologic, cercetat aproape fără întrerupere din anul 2003, a furnizat unele dintre cele mai importante informaţii de interes ştiinţific în legătură cu riturile şi ritualurile funerare de acum 4000 – 4500 de ani. De asemenea, unele dintre cele mai valoroase artefacte expuse în spaţiile expoziţionale ale Muzeului Judeţean Buzău provin din mormintele cercetate aici.Un alt şantier arheologic este deschis în prezent la Pietroasa Mică, cetatea de la Gruiu Dării, iar un altul va fi redeschis în luna august tot la Cârlomăneşti, dar în punctul Cetăţuia.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here