În fiecare an, la 7 ianuarie, românii sărbătoresc ziua Sfântului Ion (Ziua sfântului Ioan Botezatorul, Soborul Sfântului Prooroc Ioan Botezatorul, Inaintemergatorul Domnului”). Potrivit tratidiilor, în ziua Sfântului Ion se încheie perioadă Sărbătorilor de iarnă, începute de ziua Sf. Nicolae (6 decembrie). Se zice că după Sf. Ion se botează gerul, adică gerul începe să nu-şi mai face simţită prezenţa.  Sf. Ion este considerat ocrotitorul pruncilor, iar mamele se roagă lui pentru a naşte copii sănătoşi. Se zice că cine nu se veseleşte în Ziua Sf. Ion va fi trist tot anul.

Unii oameni serbează ziua de Sfânt Ion pentru ca Dumnezeu să le ferească gospodăriile de foc și animalele de fiarele sălbatice. În ziua de Sfânt Ion există obiceiul “Iordănitul femeilor”,  care este, de fapt, o petrecere a nevestelor. Femeile se adună la o gazdă, unde aduc fiecare alimente și băutură, apoi petrec până dimineața, spunând că se “iordănesc”. Un alt obicei întâlnit în ziua de Sfântul Ion este “Iordăneala. Mai mulți tineri care au luat de la preot, în ajunul Sfântului Ion, agheasmă de la Bobotează, merg în dimineața zilei de Sfântul Ion la biserică și după terminarea slujbei stropesc fiecare om care iese, apoi îl urează. Oamenii “iordăniți” trebuie să-i răsplătească pe urători cu bani, cu care seara chefuiesc. Tradiția ne spune că în dimineața zilei de Sfântul Ion fiecare om trebuie să se stropească cu agheasmă nouă, pentru a fi feriți de boli în decursul anului.

Aproape 2 milioane de români poartă numele Sfântului Ioan Botezătorul, potrivit statisticilor Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor din cadrul Ministerului Afacerilor Interne. Din cei 1,95 milioane de români care îşi vor sărbători onomastica pe 7 ianuarie, 1,42 milioane sunt bărbaţi şi restul femei.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here