Jurnalul de Buzău vă urează Paște fericit!

Moştenită de la evrei, Sărbătoarea Paştelui a devenit, prin Învierea lui Iisus Hristos, cea mai importantă sărbătoare din lumea creştină, aceştia având astfel şansa mântuirii de păcate.
Paştele creştin îşi are origi¬nea în Paştele evreiesc, numit Pesach. Această sărbătoare du¬rează 8 zile şi, spre deosebire de Paştele creştin, care nu are o dată fixă, ci trebuie să cadă într-o Duminică, Pesach-ul este o sărbătoare cu dată fixă şi poate să înceapă în orice zi a săptămânii. Prin Pesach evreii sărbătoresc eliberarea din robia egipteană.
Cu ocazia ieşirii din Egipt, când au sărbătorit pentru prima dată Paştele, în fiecare dintre familiile evreilor a fost sa¬crificat câte un miel. Apoi, cu sângele mielului au fost unse ramele de lemn ale uşilor de la casele în care locuiau. În noaptea aceea, îngerul morţii trimis de Dumnezeu a trecut prin Egipt şi a omorât toţi fiii întâi născuţi ai egiptenilor în casele care nu aveau pe uşă sângele mielului (a 10-a plagă trimisă de Dumnezeu pentru a-i pe¬dep¬si pe egipteni). În casele evreilor nu a murit nimeni pentru că aceştia ascultaseră porunca lui Dumnezeu şi au pus sângele mielului pe uşile lor.
Cu trecerea veacurilor, Paş¬te¬le s-a transformat într-o săr¬bătoare ce trebuia celebrată în familie, dar la jumătatea se¬colului al VII-lea î.Hr., pe vremea regelui Iosia, a suferit o schimbare. Din porunca regelui, Paştele a devenit o săr¬bă¬toare publică, ce se celebra ¬doar la templul din Ierusalim. Primul Paşte celebrat conform noii reforme religioase a avut loc în anul 621 î.Hr. Odată cu incendierea templului din Ie¬rusalim de către babilonieni, în anul 587 î.Hr., preoţii au revenit la vechea formă de celebrare a Paştelui în familie. După reîntoarcerea prizonierilor is¬ra¬eliţi din Babilon, celebrarea Paştelui s-a făcut prin sacrificarea animalului în templul reconstruit din Ierusalim, iar con-sumarea cărnii, în familie. Această ultimă fază a sărbătorii Paştelui se celebra pe vremea lui Iisus.
Sacrificiu pentru mântuirea omenirii
Semnificaţia Paştelui creştin diferă fundamental de sem¬ni¬fi¬caţia Pesach-ului. Prin această sărbătoare, creştinii celebrează Învierea lui Iisus Hristos, tri¬um-ful asupra morţii, triumf ca¬re a devenit triumful tuturor oamenilor care îl primesc pe ¬Iisus în viaţa lor. Iisus a suferit şi a murit pe cruce pentru păca-tele oamenilor, pentru a scăpa omenirea de povara păcatului primordial şi apoi a înviat din morţi arătând lumii că moartea poate fi învinsă.
Prin Iisus Hristos, Dumnezeu a reînnoit legământul făcut cu israeliţii şi acest legământ nu se mai adresează doar evre¬ilor, ci tuturor oamenilor care vor să primească iertarea păca¬telor prin jertfa lui Iisus Hristos.
Astfel, în anul 30 al erei creştine, ştiind că moartea Sa se apropie, Iisus a voit să celebreze cina pascală împreună cu discipolii Săi. În timpul acestei cine, El le-a vorbit ucenicilor despre iminenţa morţii Sale şi vărsarea sângelui Său şi despre mântuirea pe care acest eveniment o va aduce lumii. Din acest moment, Paştele a căpă¬tat o nouă semnificaţie pentru cei care îl urmau pe Iisus. Adi¬că pentru creştini. Astfel, Paş¬tele nu mai comemora ieşirea sau eliberarea din Egipt, ci moar¬tea şi Învierea lui Iisus. Victima sacrificată nu mai era mielul, ci Însuşi Iisus Hristos, iar sângele Lui nu mai ungea stâlpii casei sau altarul templului, ci era vărsat pentru mântuirea întregii omeniri. Elibera¬rea nu mai era din Egipt, ci din sclavia păcatului. În religia creş¬tină, Paştele sărbătoreşte Învierea lui Iisus Hristos, la trei zile după crucificarea sa în Vinerea Mare.
Paștele este cea mai importantă sărbătoare creștină, este o sărbătoare religioasă întâlnită, cu semnificaţii diferite, în creştinism şi iudaism. Unele obiceiuri de Paşti se regăsesc, cu semnificaţie diferită, în antichitatea anterioară religiilor biblice. El și-a păstrat până în prezent farmecul și semnificația, fiind un moment de liniște sufletească și de apropiere de familie. Farmecul deosebit este dat atât de semnificația religioasă – întotdeauna mai există o șansa de mântuire – cât și de tradiții: oul pictat, iepurașul, masa cu mâncăruri tradiționale de paște – cozonac, pască, miel, slujba de sâmbătă seară cu luarea luminii.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here