Instanţa supremă l-a condamnat definitiv pe Omar Hayssam la 16 ani de închisoare în dosarul în care este acuzat că a înşelat patru firme cu 1,6 milioane de euro, de la care a luat în leasing mai multe utilaje, pe care le-a trimis în Siria şi Egipt, la firmele controlate de el.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) a respins joi ca nefondate recursurile declarate de inculpaţi, menţinând astfel decizia Tribunalului Bucureşti, care i-a condamnat pe Omar Hayssam la 16 ani de închisoare, pe Omar Mohamad la 14 ani de închisoare şi pe Quasim Essa tot la 16 ani de închisoare.
În 20 septembrie 2005, procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) – Structura Centrală au dispus trimiterea în judecată a lui Omar Hayssam, Omar Mohamad şi Quasim Essa, pentru înşelăciune.
Potrivit procurorilor, Omar Hayssam, în calitate de preşedinte al grupului de firme Manhattan, a iniţiat o grupare infracţională la care au aderat Omar Mohamad şi Quasim Essa, „având drept scop inducerea în eroare a mai multor părţi vătămate, cu ocazia achiziţionării în sistem leasing a mai multor utilaje, scopul final fiind exportarea acestora în Siria si Egipt de către societăţi comerciale controlate de către inculpatul Omar Hayssam, fără achitarea ratelor de leasing”.
Omar Hayssam a produs astfel firmelor de la care a luat în leasing mai multe utilaje un prejudiciu de 1,6 milioane de euro.
În 26 mai 2010, Omar Hayssam şi cei doi asociaţi ai săi, Quasim Essa şi Mohamad Omar, au fost condamnaţi de Tribunalul Bucureşti la 16 şi, respectiv, 14 ani de închisoare în dosarul privind înşelarea mai multor firme de leasing cu capete de tractor Volvo, pe care le-au exportat cu acte false în Siria şi Egipt.
Instanţa a mai dispus atunci plata a 480.760 de euro către Volvo şi 1.114.223 de euro către SC Afin Leasing. Totodată, Tribunalul Bucureşti a pus sechestru asigurator pe bunurile acestora, pentru recuperarea prejudiciului.
Sentinţa a fost atacată la Curtea de Apel Bucureşti, care a menţinut decizia Tribunalului Capitalei. Ulterior, avocaţii celor trei au contestat decizia Curţii de Apel Bucureşti la instanţa supremă, care în 22 noiembrie a dat o decizie definitivă în acest dosar, menţinând comanările dispuse în cazul celor trei.
În 2008, Omar Hayssam a fost condamnat de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în lipsă, la 20 de ani de detenţie pentru implicarea în răpirea jurnaliştilor români.
Într-un alt dosar, în 8 octombrie 2012 Omar Hayssam a fost condamnat de Curtea de Apel Oradea la doi ani de închisoare cu executare pentru trecerea frauduloasă a frontierei, în timp ce fraţii acestuia – Mukhles şi Mahmoud – şi omul de afaceri Mustafa Tartoussi, acuzaţi că i-ar fi înlesnit fuga din ţară, au fost achitaţi.
Pedeapsa dispusă în cazul lui Omar Hayssam a fost contopită cu cea de 20 de ani primită anterior pentru terorism, urmând să execute pedeapsa cea mai grea, de 20 de ani de închisoare. Sentinţa nu este definitivă, putând fi atacată cu recurs la ICCJ.
Sirianul Omar Hayssam este urmărit general naţional şi internaţional în baza unui mandat de arestare preventivă emis în lipsă de către Curtea de Apel Bucureşti

Dacă declaraţiile avocatului sirianului Omar Hayssam sunt reale, afaceristul a fost eliberat din închisoare pe 9 ianuarie anul curent. Ion Cazacu, apărătorul siria­nului,declara  că ar exista un document oficial de la Procuratura generală a Si­riei, transmis tatălui lui Hays­sam, în care se arată că există o decizie de executare a patru ani de închisoare, începând cu ianuarie 2008. În 2010, magis­traţii ÎCCJ l-au condamnat pe Omar Hayssam la doi ani de închisoare cu executare, doi ani de interzicerea unor drepturi şi expulzarea din România după executarea pedepsei, în dosarul Foresta Nehoiu, după ce instanţele inferioare au decis achitarea lui. În acest caz, procurorii DIICOT l-au acuzat pe Omar Hayssam şi pe fratele acestuia, Mohamad O­mar, că au constituit un grup infracţional la care au aderat şi alte persoane cu scopul de a obţine beneficii materiale şi financiare, prin comiterea de infracţiuni.
Liderul grupului era Omar Hayssam, care ini­ţial a fost acuzat de bancrută fraudu­loa­să în cazul Foresta Nehoiu. Toate ilegalităţile se petreceau cu acordul liderului Omar Hayssam, sprijinit îndea­proa­pe de Mohamad Omar şi El Assal Emile Raja, cei doi fiind responsabili de activitatea „Grupului Manhattan”.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here