surdo mutaDe două ori bătuţi de soartă. Cam aşa poate fi descrisă viaţa surdo-muţilor. Pe lângă handicapul lor, ei nu se pot bucura de o viaţă normală, fiind nevoiţi să urmeze cursurile unei şcoli speciale unde învaţă o meserie, iar la absolvire să nu fie primiţi la muncă tocmai din cauza handicapului. Este şi cazul Mălinei Raţă de 21 de ani care a terminat cursuri de confecţioner textil, dar nu este primită la muncă. În plus, ea încă nu beneficiază nici măcar de o pensie de handicap. Până acum a lucrat doar pe litoral pe timpul verii, însă la finalul sezonului estival a fost concediată. „Am lucrat puţin timp la bucătărie pe litoral, dar la sfârşit am fost dată afară. Unde am mai fost să mă angajez nu m-au primit pentru că patronii nu se înţeleg cu mine şi le e frică şi că pot avea vreun accident la muncă”, explică Mălina raţă. Surdo- muţii încă nu au locuri de muncă special destinate, iar angajatorii se tem că nu se pot înţelege cu ei  şi chiar sunt expuşi unor accidente de muncă. „De multe ori surdo-muţii sunt respinşi la angajare din cauza handicapului lor, patronii nu au locuri destinate acestei categorii de persoane şi au mai fost şi cazuri în care au fost implicaţi în accidente de muncă pentru că nu au auzit şi de aceea patronii se tem. Ei trebuie să trăiască cu o pensie de 200 de lei”, ne-a spus Ionica Tarău, preşedinta Asociaţiei 1 Iunie.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here