risc-seismicRomânia trebuie să fie oricând pregătită pentru un cutremur major, afirmă seismologii.  Din punct de vedere al clădirilor, România nu este însă pregătită. Câteva sute de clădiri cu bulină roşie ar putea cădea la un cutremur similar cu cel din 1977, provocând cel puţin câteva mii de morţi.

Exceptând fenomenul Izvoarele, unde în ultima lună s-au produs peste 260 de cutremure cu magnitudinea cuprinsă între 0,1 şi 3,9, şi ale cărui cauze principale sunt încă în curs de cercetare, activitatea seismică în intervalul 1 ianuarie 2013 – 15 octombrie 2013 este aproximativ identică cu cea de anul trecut, dacă ne luăm după numărul cutremurelor. În acest interval din 2013 s-au produs, potrivit calculelor gândul pe datele Institutului Naţional de Fizică a Pământului (INFP),  298 de seisme cu magnitudinea cuprinsă între 2,5 şi 5,5, dintre care 36 la Galaţi (zona Izvoarele) şi 87 în ţările şi zonele seismice din vecinătatea României, dar care s-au „simţit” în ţara noastră. Restul de 175 s-au produs în majoritate în Vrancea. În acelaşi interval din 2012 aparatele INFP au înregistrat 263 de seisme, dintre care 79 la vecini.

După patru ani, Vrancea a răbufnit, acum două săptămâni, cu un cutremur de 5,5 pe scara Richter. Seismul a reaprins temerea multor dintre români cu privire la capacitatea autorităţilor de a face faţă unui seism major.

Peste 650 de clădiri din cel puţin 33 de oraşe din România aflate în zone cu risc seismic reprezintă un pericol public şi se pot prăbuşi la un cutremur precum cel de acum 36 de ani. De asemenea, alte aproximativ 2400 de imobile locuite, încadrate în categoria risc seismic II –IV sau la Urgenţe 2 -3, se pot prăbuşi sau pot fi afectate.

„Trebuie să fim tot timpul pregătiţi că va fi un cutremur major. Nici alţii de pe glob nu ştiu când va fi următorul cutremur. Nu s-a făcut niciodată o predicţie, o prognoză. Nu există ciclicitate la cutremurele din România. Cutremurele nu au treabă cu statistica”, a declarat dr. Constantin Ionescu, directorul Institutului Naţional de Fizică a Pământului (INFP).

Cutremurele care pot provoca morţi şi pagube materiale sunt peste 7

Seismologii, dar şi specialiştii în construcţii afirmă, la unison, că seismele de 5,5 grade pe scara Richter, precum cel care i-a pus pe jar pe unii dintre români săptămâna trecută, sunt nesemnificative şi nu pot produce pagube materiale sau umane.

„Cutremurele care produc pierderi de vieţi omeneşti şi materiale sunt cele care au o magnitudine începând cu 7. Esenţială este, însă, şi intensitatea. Se  moare pe intensitate şi nu pe altceva”, Gheorghe Mărmureanu, directorul onorific al INFP.

Harta intensităţii în România – sursa INFP

La o intensitatea cuprinsă între VIII 1/2-IX1/2 blocurile vechi cu probleme sau cele prost proiectatate cad şi provoacă pierderi omeneşti. Pe harta României în intensităţi, Bucureştiul este încadrat în categoria de risc maxim – VIII 1/2-IX1/2. De altfel, un studiu al al Institutului de Cercetare în Construcţii (INCERC), publicat acum 5 ani, arată că un cutremur cu epicentrul în Munţii Vrancei, având magnitudinea de 7 grade pe scara Richter, produs în jurul orei 21 (cum s-a întâmplat în 4 martie 1977), s-ar solda cu 450.000 de victime.

În România există mai multe zone cu falii şi plăci tectonice care provoacă cutremure, însă, problemele mari vin din Vrancea. „În Vrancea, ce e acolo jos nu poate să ştie nici dracu’. Ştim sigur că este un sistem de coliziune continentală. Este singurul sistem din lume. Nimeni nu are două blocuri tectonice continentale care să se bată cap în cap”, afirmă profesorul Gheorghe Mărmureanu.

Bazându-se pe istoricul cutremurelor care au avut loc în România, seismologii afirmă că un cutremur major produs la 120 -180 de km provoacă pagube materiale în special în Moldova, Nordul Dobrogei şi ajunge până la Chişinău şi Moscova. În timp ce un cutremur care se produce la o adâncime cuprinsă între 70 şi 110 km are efecte asupra Munteniei şi Olteniei.

„Un cutremur precum cel din 1977, de o asemenea magnitudine şi adâncime, ar avea efecte către sudul şi sud-vestul României.  El, oricum, se va simţi şi în Moldova, dar fără prea mari efecte. Asta s-a observat la vechile cutremure”, a declarat dr. Constantin Ionescu, directorul Institutului Naţional de Fizică a Pământului (INFP).

Profesorul Gheorghe Mărmureanu susţine că, din punctul lui de vedere, „următorul  cutremur mare va fi unul foarte adânc, de peste 112 km adâncime”, care va afecta foarte mult partea din Moldova, Galaţiul, Tulcea, Basarabia, şi va avea directivitate către Odessa şi Moscova.

„Aşa rezultă, pentru că în 1977 a fost mai la suprafaţă. A urmat 1986 un  cutremur de 7,1 adânc, dar nu a  a fost de mare intensitate.  A fost 6,9 în 1990, dar nu a fost nimic. Blocurile care s-au construit în Bucureşti nu au probleme. Viitorul cutremur nu va crea probleme în Bucureşti. Cutremurul mare care va veni va avea o influenţă mică către Muntenia. Depinde, însă, de mulţi factori – magnitudine, adâncime, intensitate. Nu poţi să ştii niciodată”, afirmă directorul onorific al INFP.

Directorul executiv are însă de o altă părere. „Este un studiu statistic ăsta cu cutremurele de mare şi foarte mare adâncime. Nu poţi să spui unde, când şi de cât va fi. Trebuie să ne aşteptăm la orice mărime şi adâncime. Principalul este să fim pregătiţi în cazul unui cutremur major”, afirmă Constantin Ionescu.

Potrivit măsurătorilor INFP, Bucureştiul, Focşaniul, Ploieştiul şi Buzăul sunt cele mai expuse oraşe în cazul unui cutremur major. În zona de risc crescut sunt încadrate şi alte oraşe, precum Ploieşti, Târgovişte, Craiova, Giurgiu, Zimnicea, Galaţi, Brăila, Tulcea, Iaşi Vaslui sau Bârlad. În toate dintre acestea sunt clădiri care se pot prăbuşi la un cutremur similar celui din 1977 sau care pot suferi pagube materiale considerabile.

Calculele pentru încadrarea în clasele de risc se fac pe baza datelor cutremurului din ’77 din Vrancea.

Un număr de 190 de clădiri, construite în perioada 1870-1963, au fost încadrate, în urma expertizelor tehnice, în clasa I de risc seismic. Aceste clădiri, marcate cu „bulina roşie”, prezintă pericol public şi un risc ridicat de prăbuşire în eventualitatea unui cutremur, iar numărul victimelor ar fi, potrivit specialiştilor, “mare”.

„În mod normal, în clădirile astea cu bulină, dacă treaba ar fi serioasă, nu ar trebui să funcţioneze spaţii publice – gen magazine, cinematografe, teatre etc.  Această categorie de risc seismic I (R I) şi cu avertizare bulină roşie este cea mai periculoasă situaţie şi ea este determinată de câţi oameni sunt expuşi. Cam de la 100 de persoană în sus, în jos, cam pe acolo încep să apară semnele de alarmă”, a declarat Dan Lungu, profesor de siguranţa construcţiilor la Facultatea de Construcţii Civile de la Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti.

Potrivit acestuia, ce s-a întâmplat în 1977 “este o monstruozitate, iar cine a văzut ce s-a întâmplat acolo ar trebui să aibă responsabilitate”.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here