Buzoienii sunt invitați, la sfârșitul acestei săptămâni, la Teatrul G. Ciprian, care are programate, sâmbătă dimineața și duminică după-amiaza, două spectacole.

Astfel, pe 13  februarie, de la ora 10,00, este programat spectacolul pentru copii  „Peter Pan – prietenul meu imaginar”, jucat de actorii Anca Pascu şi Vlad Volf, alături de un grup de elevi (Adina Răducan – câștigătoarea XFactor, Denisa Lungu, Anamaria Cucu, Nuța Ilie, Miruna Petrache, Irina Vlad, Ana-Maria Anghel,  Ramayana Bâcâin, Cătălina Cruceru, Emilian Plăiașu, Tudor Vlaicu, Adelin Tudorache, Mihai Alexandru Dobre, Cristian Tudose, Marius Briceag, Sorin Anghel, Florin Burlacu, Silviu Neagoe, Radu Octavian Paul, toți de la Liceul de Artă „Margareta Sterian”, şi Alex Cristian Baciu, de la Colegiul Naţional ,,Mihai Eminescu”), în regia lui Octavian Jighirgiu (care asigură și ilustrația muzicală și costumele) și coregrafia lui Edi Stancu. Sirene, indieni, pirați iubitori de hip-hop, căpitanul lor dur și crocodilul care îl pândește apar pe scenă în pași de dans pentru a ne spune o poveste despre prietenie și evadarea din realitatea de zi cu zi”, este prezentarea spectacolului oferită de organizator.

A doua zi, de la ora 18,00, are loc spectacolul cu piesa „Visul Unei Nopţi De Iarnă”, de Tudor Mușatescu, care beneficiază de regia Dianei Lupescu, scenografia lui Victor Diaconu și muzica lui Hamad Al-Essa Nidal. Din distribuție fac parte Mircea Rusu, Constantin Cojocaru, Adrian Păduraru, Raluca Gheorghiu/Diana Roman, Cristina Florea, Ortansa Stănescu și Dan Clucinschi. E noaptea dintre ani şi scriitorul Alexandru Manea este pregătit să meargă la petrecerea de Revelion, alături de partenera sa. Numai că ea îi spune la telefon că l-a invitat să-i însoţească pe un cunoscut comun. Orgoliul masculin al maestrului tresare, aşa că decide să rămână singur acasă. Şi deschide astfel larg poarta destinului. Căci în elegantul său apartament apare cea care îi va schimba, în mod neaşteptat, viaţa. Cea mai improbabilă dintre iubiri. O poveste romantică, dintr-un timp în care bărbaţii îşi mai puteau permite să-şi numească iubita, Doruleţ, fără teama că ar suna ridicol. Maestrul comediei româneşti interbelice, Tudor Muşatescu, a imaginat acest vis de dragoste, punând la lucru toate uneltele dramaturgice, care au făcut din el un scriitor de succes: dialoguri pline de spirit, observaţie socială, ştiinţa detaliului semnificativ, tipologii bine conturate”, se arată într-un comunicat de presă al Teatrului G. Ciprian.

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here