4107802_3_644x461_vand-padure-si-domeniu-vanatoare-terenuriUn fond de investiţii din Suedia, GreenGold, este, mai nou, cel mai important deţinător de păduri din România. Suedezii ar fi intrat, se pare, în regim de urgenţă în posesia unei părţi din pădurile deţinute anterior de Universitatea Harvard.
Universitatea Harvard deţine suprafeţe întinse de păduri în toată lumea. În România au intrat în această afacere prin firma Scolopax, care era, până de curând, cel mai important proprietar de păduri din România. Un scandal lăsat cu arestări la nivelul conducerii firmei a făcut ca Harvard să se retragă din afacerea din România, evitând să-i fie asociat numele cu arestările. “Fondul Harvard”, cum i se spunea, a fost preluat în regim de urgenţă de către un fond de investiţii suedez, Greengold, condus de doi români din Sibiu. Fondul suedez ar fi acum unul dintre cei mai importanţi proprietari de pădure, alături de Romsilva şi Biserică.
Universitatea americană a cumpărat primele suprafeţe de pădure din România în urmă cu nouă ani, prin firma Scolopax. Este un plan pus la cale în Statele Unite, la sediul universităţii, şi aplicat în multe state din lume prin divizia sa de investiţii, inclusiv în Suedia, Norvegia, Finlanda. Înainte de scandal, Harvard cumpărase deja peste 30.000 de hectare de fond forestier în România şi era în plină expansiune. În luna februarie 2014 însă, un scandal imens a zguduit liniştea afacerilor cu teren ale Harvard în România. Reprezentantul român al Scolopax, Dragoş Lipan Secu, şi soţia sa, Mariana Lipan Secu, au fost arestaţi într-un dosar de luare de mită şi spălare de bani. Concret, ei au primit bani de la proprietari de pădure care doreau să vândă către Harvard pentru a creşte artificial preţul plătit pe respectivele suprafeţe. Tipic românesc: o parte din diferenţa de bani le intra lor în buzunar. Anchetatorii au stabilit că, doar în cazul unei tranzacţii cu 225 de hectare de pădure, partea lor a fost de 1 milion de euro, un sejur în Grand Canaria şi un automobil. Pădurea a ajuns în proprietatea Scolopax cu o valoare mult mai mare decât suma cu care fusese iniţial cumpărată şi asta s-a făcut cu ajutorul celor doi reprezentanţi ai Scolopax.
Imediat după scandal, Universitatea Harvard a anunţat că renunţă la cele 32.000 de hectare de pădure pe care le deţinea în 21 de judeţe din România, printre care şi Iaşi (117 hectare). Reprezentanţii universităţii americane au spus că nu doresc ca numele instituţiei să fie asociat cu un dosar de corupţie. În urma anunţului că vinde tot, pe fir a intrat un alt cumpărător, Greengold, un fond de investiţii din Suedia condus de un român pe nume Sorin Chiorescu. Acesta, originar din Sibiu, a preluat aproape tot fondul Harvard, Greengold fiind acum cel mai mare proprietar de pădure din România. Datele financiare pentru această tranzacţie nu sunt însă publice. Totuşi, în urma anunţului postat de Harvard la momentul vânzării, când a oferit Statului român şi Romsilva drept de preemţiune pentru a-i cumpăra pădurile, se discuta despre o tranzacţie de 100 de milioane de euro (puţin peste 3.000 de euro pe hectar).
Pe lângă Fondul Harvard, Greengold a cumpărat şi alte suprafeţe.
Reprezentanţii Romsilva nu au comentat scandalul Harvard şi au refuzat să spună oficial de ce Statul român nu a scos 100 de milioane de euro pentru pădurile revândute de americani – aproximativ 3.200 de euro hectarul.
Investiţia ar fi fost extrem de rentabilă dacă sunt luate în calcul datele făcute publice de către Universitatea Harvard pentru pădurile de 13.000 de hectare din Vrancea: se exploatau anual 40.000 de mc de lemn (puţin peste 3 mc de lemn la hectar), despre care specialiştii spun că profitul este de peste 1 milion de euro. Când un investitor dispune de sume consistente de bani pentru a cumpăra păduri de sute de hectare, profiturile sunt consistente. Preţul hectarului de pădure este atractiv pentru străini, mai ales că, în Europa, aceeaşi suprafaţă costă de trei ori mai mult: undeva la 10.000-12.000 de euro.
Dintre toate judeţele în care Harvard deţinea suprafeţe mari depădure se detaşează Vrancea (13.000 de hectare), Buzău (9.000 de hectare) şi Botoşani (2.000 de hectare). Restul suprafeţelor până la 32.000 de hectare sunt în alte 18 judeţe. În judeţul Buzău, cea mai mare suprafaţă ar fi deţinută în zona Gura Teghii.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here