Acolo unde doar cu gândul puteai ajunge în urmă cu câţiva ani, acum ajung aparate de zbor. Cercetători, astronomi şi radioamatori şi-au unit eforturile în urmă cu un an pentru un experiment unic în România. Un balon umplut cu heliu a ajuns în octombrie anul trecut la altitudinea de 35304 metri, adică a pătruns 23 de km în stratosferă. A fost un record pentru România şi totodată un record este European. Astăzi aceeaşi formulă adică Ştiinţă şi Tehnică, Agenţia Spaţială română şi Societatea română a Radioamatorilor au încercat doborârea recordului. Au lansat înainte de balon un concurs de proiecte aşa încât publicul larg să poată accede la o provocare unică. Prin aparatură de mici dimensiuni, montată în interiorul nacelei legată de balon, cele trei echipe din Cluj, Galaţi şi Bucureşti desemnate câştigătoare, se vor putea obţine date despre umiditatea relativă din atmosferă şi stratosferă în funcţie de altitudine, temperatura şi nivelul radiaţiilor UV, însă pot fi prelevate şi probe de aer pentru analiză ulterioară de laborator. Fizicianul Călin Floare de la Institutul Naţional de Tehnologie Izotopică şi Moleculară Cluj explică interesul pentru acest proiect prin prisma lipsei informaţiilor din acea zonă a atmosferei terestre. Iniţiatorul proiectului , astronomul amator Cătălin Beldea, cel mai mare vânător de eclipse din România, subliniază că experimentul a oferit imagini de excepţie ale Dobrogei, litoralului. Scopul primului zbor al balonului meteorologic a fost atins : o altitudine de peste 35 de km, prin urmare se doreşte doborârea recordului cu cel puţin 5 km. Odată ce intră în stratosferă, balonul îşi modifică dimensiunile iar la final explodează. Cum nimic din ce zboară pe cer, mai puţin păsările, nu poate fi lăsat la voia întâmplării, a fost nevoie de aprobarea ROMATSA, aşa încât balonul să nu deranjeze niciun alt aparat de zbor. Pentru urmărirea zboruluibalonului este nevoie de specialişti. Voluntarii de la Societatea Română de Radioamatorism nu putea rata şansa unei provocări aşa că au devenit parteneri ai proiectului Stratospherium. Tehnologia pe care o au, cumpărată pe bani mulţi din pasiune pentru emisia pe system radio, le oferă posibiltatea să vâneze traiectoria balonului şi să informeze live situaţia zborului. Operaţiunile au început în zori odată cu răsăritul, pe islazul comunei buzoiene Ruşeţu, locaţie aleasă pentru că predicţia meteorologilor a fost cea mai convenabilă.Mai întâi a fost îngrădit un perimetru cu latura de 8 metri, în interioul căruia a fost poziţionat întreg echipamentul ce avea săfie lansat. După ce aparatura experimentală a fost aşezată în nacelă, s-a trecut la umplerea cu heliu a balonului operaţiune extrem de delicată atât la controlul presiunii din butelie cât mai ales la învelişul din latex al balonului. S-a aşteptat apoi ora 9 pentru lansare, ora la care era liber culoarul de zbor prin protocol. Florin Mingireanu a fost cel care ţinut ultimul nacela până la desprinderea totală a balonului. În momentul lansării viteza vântului la sol era de 7m/s dinspre est. Preţ de o jumătate de oră de la lansare traiectoria balonului a fost urmărită la sol pe aparatura instalată la bordul trackerilor, după care maşinile au pornit în urmărire.Din cauza vitezei relativ mici a vântului balonul s-a ridicat destul de încet şi asta a întârziat durata zborului care în mod normal era estimată la 120 de minute. La ora 11,30 balonul era în zona Slobizia şi atinsese altitudinea de 10 mii de metri.
