Buzăul deține un nou record nedorit. Cu 451 de copii instituționalizați județul nostru se situează pe locul al treilea pe țară după Iași cu 1278 și Brașov cu 454 de copii îngrijiți în centrele de plasament. La polul opus se situează județele Alba cu 39 de copii instituționalizați, Vrancea cu 34, Maramureș cu 30 și Dâmbovița cu doar 21 de copii crescuți în astfel de centre. Datele statistice au fost furnizate de organizaţia neguvernamentală Hope and Homes for Children România. Raportul HHC România a fost realizat pe baza informaţiilor din 2010 şi prima jumătate a lui 2011. Același document mai arată că la nivel național peste jumătate dintre copiii şi tinerii aflaţi, cu măsură de plasament, în îngrijire rezidenţială trăiesc în centre clasice şi modulate, deşi serviciile alternative par a fi preponderente. Iniţiatorii precizează că, la data auditului, în trei judeţe din ţară (Brăila, Giurgiu şi Teleorman) nu existau centre de plasament clasice sau modulate. La polul opus se află judeţul Iaşi, cu 12 centre de plasament de acest fel.
„Dintr-un număr total de 1.205 de servicii de tip rezidenţial, 184 sunt raportate, de către cele 45 de direcţii generale de asistenţă socială şi protecţia copilului (DGASPC) auditate, ca fiind centre de plasament de tip vechi sau modulate. Cu toate acestea, 52 la sută dintre copiii şi tinerii aflaţi cu măsură de plasament în îngrijire rezidenţială trăiesc în centrele de plasament clasice şi modulate. Din cele 184 de centre de plasament raportate ca existente de 45 de direcţii generale de asistenţă socială şi protecţia copilului, 132 adăpostesc copii şi tineri cu dizabilităţi. Acest aspect indică faptul că închiderea centrelor de plasament pentru copii şi tineri cu dizabilităţi reprezintă încă o provocare”, se arată în raportul Auditul Serviciilor Sociale pentru Copii din România, lansat de Hope and Homes for Children (HHC). „Din cele 184 de centre de plasament raportate, 11 găzduiesc 100 sau mai mult de 100 de copii şi tineri. O medie de 11,9 copii şi tineri locuiesc în cele 422 de case de tip familial. Sunt situaţii în care unele direcţii generale de asistenţă socială şi protecţia copilului preferă să raporteze către Direcţia Generală Protecţia Copilului (DGPC) casele de tip familial ca fiind centre de plasament, standardele de cost şi de personal fiind mai generoase pentru centrele de plasament, decât pentru casele de tip familial”, se mai arată în raport.
