În calendarul creștin ortodox de vineri, 29 iunie, sunt prăznuiți Sfinții Apostoli Petru şi Pavel. Postul de Sânperu ia sfârșit, așadar, există o serie de tradiții și superstiții legate de Sf. Petru și Pavel, aleșii lui Hristos. Biserica Ortodoxă Română îi prăznuiește pe Sfinții Apostoli Petru și Pavel în fiecare an la data 29 iunie. La 29 iunie, Biserica Ortodoxă îi sprăznuiește pe Sfinţii Apostoli Petru și Pavel. În credința creștină, primul este considerat ”piatra de temelie a credinței”, iar celălalt a fost numit ”vas ales” al alegerii dumnezeiești. Cei doi apostoli s-au bucurat de o cinstire deosebită datorită fidelităţii pe care au manifestat-o faţă de Iisus şi de învăţătura Sa. În opinia Sfântului Evanghelist Ioan, Sfântul Apostol Pavel este cel mai însemnat scriitor şi gânditor dintre Apostoli. De la Sfântul Pavel, Apostolul Neamurilor, ne-au rămas 14 epistole valoroase, iar cea scrisă în anul 66 (ultima) este considerată Testamentul său spiritual. Prin intensa sa activitate misionară, Sfântul Pavel a contribuit la propovăduirea universală a creştinismului.
Împreună au fost martirizați în zorii creștinismului, murind în aceeași zi la Roma, în data de 29 iunie anul 67, în timpul prigoanei dezlănțuite de Nero împotriva creștinismului. Sfântul Pavel ( ”Apostolul Neamurilor”, numit și el în scrierile religioase drept o căpetenie a Apostolilor, s-a născut într-o familie de iudei înstăriţi, între anii 1-5 d.H. Numele său evreiesc era Saul (în traducere însemna furtună) şi descindea din neamul lui Veniamin. Deşi provenea din seminţia fariseilor, Saul avea şi cetăţenia romană. Crescut şi educat în tradiţia iudaică, Pavel a studiat la şcoala vestitului învăţat, Gamaliei.
Sfântul Pavel a fost elevul învăţatului Gamaliel. El locuia în Tars şi lupta împotriva creştinilor. Sfântul Apostol Pavel a participat la uciderea arhidiaconului Ştefan. Pe calea Damascului i se arată Hristos într-o lumina orbitoare şi îl mustră: „Saule, Saule de ce mă prigoneşti?”. Se converteşte şi primeşte botezul de la Anania, episcopul Damascului. Sfântul Apostol Pavel a pornit în trei mari călătorii misionare şi a scris 14 epistole care se găsesc în Sfânta Scriptură. A fost decapitat din porunca împăratului Nero, în anul 67.Sfântul Apostol Petru, fratele Apostolului Andrei, s-a născut în Betsaida Galileei, cu numele Simon. Mântuitorul îi va spune însă Chifa (Piatră).
Sfântul Apostol Petru, fiul lui Iona şi fratele Apostolului Andrei, s-a născut în Betsaida Galileei. Numele său iudeu era Simon, însă Mântuitorul l-a numit Chifa (piatră). După ce a pescuit pe lacul Ghenizaret, este chemat să devină pescar de oameni. El a mărturisit în numele apostolior dumnezeirea lui Hristos, dar s-a şi leapădat de Hristos când El este prins spre a fi răstignit. După Înălţarea Domnului, Petru a luat cuvântul în adunarea ucenicilor şi s-a ales ca apostol pe Matia în locul lui Iuda. În ziua Cincizecimii, după predica Sfântului Apostol Petru, se botează trei mii de persoane.
Petru devenise sfetnicul lui Dumnezeu care-i cerea sfatul de câte ori trebuia să ia o decizie importantă. Fiind foarte credincios, Dumnezeu a hotărât ca Petru să țină cheile Raiului și să asigure hrana animalelor sălbatice.
Potrivit datinilor populare româneşti, Sfinţii Petru şi Pavel stau în Lună: primul la dreapta, al doilea la stânga. Sfântul Petru este cel care are cheile de la poartă şi încăperile Raiului, fiind şi mâna dreaptă a lui Dumnezeu.Potrivit datinilor populare româneşti, unele dintre ele pitoreşti şi chiar nostime, Sfinţii Petru şi Pavel stau în Lună: primul la dreapta, al doilea la stânga. Sfântul Petru este cel care are cheile de la poartă şi încăperile Raiului, fiind şi mâna dreaptă a lui Dumnezeu.
Se spune că Sfântul Petru guvernează peste ploaie şi căldură, posedă puterea de a arunca grindina peste pământ. Înainte de a o slobozi, el o fierbe trei zile la rând pentru a o mărunţi astfel încât să nu afecteze prea tare ogoarele muritorilor. Când tunetele se aud cumva înăbuşit ori se izvodeşte huruit mare în ceruri înainte de ploaie, se spune că Sfântul Petru a pus la fiert piatra pentru grindină. În multe povestiri şi snoave populare, SânPetru apare precum un om obişnuit: îmbracă straie ţărăneşti, lucrează pământul, creşte vite şi, desigur, pescuieşte.
