Pentru toti cei cu frica de Dumnezeu, Saptamana Patimilor care a inceput ieri, este prilej de meditatie, de fapte bune, de impacare cu toti cei pe care i-am suparat de-a lungul timpului. De la Florii si pana in Sambata Mare, conform randuielilor canonice, se ajuneaza pana spre seara. Fiecare zi a acestei saptamani are o semnificatie aparte. 
Bunaoara, luni este pomenit patriarhul Iosif, vandut de fratii sai cu 30 de arginti. El este o preinchipuire a lui Hristos, care a fost vandut de Iuda. Tot luni se face pomenire si de smochinul neroditor, blestemat de Hristos sa se usuce pentru ca nu avea rod.
Marti sunt pomenite cele zece fecioare. Este o pilda care are menirea sa ne tine treaza datoria de a trai permanent in Hristos. Numai asa vom avea raspuns bun la judecata finala, caci prin implinirea voii divine, Hristos ia chip in noi. Concluzia acestei pilde este ca Hristos, trebuie sa Se regaseasca in fiecare dintre noi in orice moment. Din pilda retinem ca cinci fecioare au avut doar candela fara ulei, iar celelalte cinci au avut si candela si ulei. Candela fara ulei reprezinta relizarea de sine in totala nepasare de ceilalti. Candela cu ulei reprezinta evlavia insotita de milostenie.
Miercuri se face pomenirea femeii pacatoase care a spalat cu lacrimi si a uns cu mir picioarele Mantuitorului, inainte de Patima Sa, ca simbol al pocaintei si indreptarii omului pacatos. A facut ceea ce doreau sa faca femeile mironosite dupa inmormantarea Mantuitorului. A anticipat inmormantarea lui Hristos si pregatirea Lui cu miresme, „aducand mir de mult pret”. A fost mistuita de dorinta de a i se dezlega pacatele.
In Joia Mare sunt evocate patru evenimente deosebite din viata Mantuitorului: spalarea picioarelor ucenicilor, ca pilda de smerenie, Cina cea de Taina, rugaciunea arhiereasca si inceputul patimilor. La denia celor 12 evanghelii credinciosii ingenuncheaza si cer in lacrimi spalarea de pacate.
In Vinerea Mare se face pomenirea de sfintele, infricosatoarele si mantuitoarele Patimi ale Mantuitorului si de marturisirea talharului celui recunoscator care a dobandit raiul. Credinciosii merg la biserica sic anta Prohodul, incercuin lacasul de rugaciune de trei ori.
In Sfanta si Marea Sambata praznuim ingroparea lui Hristos cu trupul si pogorarea la iad cu dumnezeirea pentru a ridica din stricaciune la viata vesnica pe cei din veac adormiti.
Randuiala bisericii este ca indata dupa ce se spun cu cantare cuvintele in care facem prohodirea Mantuitorului indata dupa aceea se pomeneste Invierea.
